Nu-ţi mai spun nimic, am vorbit prea mult

în gândul meu de când te-am cunoscut,

şi-aşa sunt vorbe pline de tumult

din iubire, să-ţi fie mare scut!

Nu-ţi mai spun nimic, că nu are sens

să mai întrebuinţez cuvinte

ce fac gălăgie fără consens,

că povestea lor, sigur…

Pornesc clipele la drum când răsăritul

se ţine de mâini cu razele ce fac sandwich-uri

cu ingredientele vieţii pentru pământul

călcat de picioare agitate în fuga după

nevoi şi ţeluri prestabilite de nu se ştie când

deşi creierul care le conduce automat

crede că de-aseară sau de câteva secunde

şi-i le-a plănuit şi…

Despre IUBIRE s-au scris multe, se scriu şi se va scrie în continuare, până la sfârşitul vieţii pe Pământ. Tot ce voi scrie acum, vor fi doar păreri personale, deşi nu sunt sigură că acestea

vor părea cititorilor mei, şi originale. Nu ai cum să minţi atunci când acest cuvânt îţi stăruie în suflet sau printre gânduri, pentru că dacă ai încerca acest lucru, l-ai…

Te vreau atunci când ziua

se sărută cu noaptea şi se-mbrăţişează

la locul obişnuit din fiecare zi

de când s-au născut şi s-au iubit

ca două surori bune ce erau

dar fiindcă amândouă s-au îndrăgostit

de acelaşi Soare şi s-au 

certat şi s-au urât degeaba pentru că 

făt-frumosul nu a…

Stau şi mă gândesc la poezie

s-au înmulţit stropitorile

de fel şi fel de cuvinte

care mai de care mai sofisticate

compuse din figuri de stil şi metafore împăunate

cu încărcătură să blocheze minţile unor 

cititori dornici de-a prinde din zbor

harul de-a scrie cât mai mult

pentru a se agăţa de…

Aşa un ,,chef de chef'' mi-a venit

să stau la taclale cu timpul

să-i spun câteva vorbe

nu prea multe că nici măcar

el însuşi nu are timp

deşi numele lui este acesta.

Ce bizar şi haios sună!

Timpul n-are timp!

Ha ha ha! Ha ha ha!

Doamne ce mai râd de…

De când se ştie omul pe pământ îl înţeapă

singurătatea pe care o coase şi-o descoase în

toate felurile sperând că poate dă de capătul aţei

s-o bage în gaura acului să-şi coase modelul său

floral de nori albi aşezaţi pe un cer senin nestatornic

de unde soarele nu lasă pe nimeni singur şi totuşi

nu vrea să se…

Am zărit astăzi o florărie cu uşa deschisă

de unde mirosurile îmi îmbătau simţurile

fără alcool şi m-au magnetizat să intru

să le văd culorile şi formele minunate

unele erau în ghiveci aşa de mândre

de-ţi luau ochii şi respiraţia altele

erau tăiate şi-nfăşurate în celofane

legate cu fel şi fel de fontiţe vii ca…

Nu-i mai place-n locul acesta unde

întunericul s-a aşternut ca o perdea

întinsă la o fereastră pe care n-ar putea s-o

zărească nici dacă ar folosi o lupă pentru a

vedea dacă are geamul curat să poată razele

s-alinte viaţa-n voie aşa cum mereu le place.

Necazurile îl trag…

Aleargă lumea pe afară

printre tertipurile timpului

ce fac din când în când gargară

pe alocuri pe unde faptele

îndreaptă sau strâmbă

încrederi respecte principii

hrănindu-se cu îndoieli şi lacune

ce nasc prejudecăţile

ce se-agaţă de minţi rătăcite

în curbele destinului.…

Şi-au început norii crosul pe cerul singuratic

că le-a trecut prin minte un gând şugubăţ

prea mult e mângâiat de razele soarelui ce nu

ştiu altceva decât să valseze în paşi de lumină

ia să-i înecăm puţin corăbiile atâta timp

cât Domnul ne dă voie să ne facem de cap!

Aşa s-au…

M-am născut într-o zi oarecare

într-una din primele ore ale zilei

nu mai contează minutul sau secunda

dar Cineva mi-a trimis o adiere

uşoară de aer necondiţionat

cu miros de carne şi sânge în fierbere

şi-am ţipat cât m-a ţinut gura

de unii au înnebunit de bucurie şi-au râs

cu lacrimi de fericire alţii de…

Lasă-te trecutule de săpături

în prezentul veşnic trecător

cu pasul mărunt printre clipe

ce calcă sacadat pe minute

pregătindu-se de start

în micul spaţiu al orelor

ce se-aruncă mereu să-noate

în lumina şi-ntunericul

zilelor cu soare sau intemperii

atmosferice şi interioare

paşnice sau…

          Ropotul ploii păcănea în geamurile închise ermetic, pe care locatarii avuseseră grijă să le-nchidă, în timp ce norii se dezlăntuiseră învrăjbiţi între ei din cine ştie ce motiv, pe care numai Dumnezeu îl ştia. Deşi era după-amiază, furtuna ascunsese în sufletul ei lumina zilei şi aveai impresia că seara îşi grăbise paşii, de parcă ar fi fost nevoită să…

Cauţi şi cauţi printre clipe s-ajungi

din urmă tot ce sufletul îşi doreşte

de-acolo de unde josul doare până-n

oase şi scormoneşte în măduvă

de-ţi mănâncă din liniştea nedumerită

de ce e deranjată de tumultul gândurilor

cărora nu le place să stea la un loc ci numai

să bâzâie ca nişte muşte de colo-colo.…

Cunoscutul oamenilor se plimbă ca o gazelă

cu picioarele zvelte în fața necunoscutului priponit

în gura larg deschisă a unei dezabilități

cu un picior atârnat sau cu amândouă în cuierul unui

stop condiționat de-un destin resemnat undeva

dintr-o aruncare a două zaruri la-ntâmplare

prin viețile premergătoare cu semne…

imagine: Elian Băcilă

Când întunericul își varsă lacrima neagră

pe drumul razelor de soare

dorind să astupe bucuriile vieții

pe unde pașii oamenilor se rătăcesc

lăsându-se prinși în capcanele

împrăștiate de soarta jucăușă printre

crengile copacului fiecăruia

de unde…

Din mijloc de oglindă răsare un chip

seamănă prea mult cu al meu

când mă uit mai bine cred că-i drăguț

na! acu' doar n-o să zic că este urât

nici c-ar fi frumos c-ați zice că

mi s-au înecat lăudătorii prin infatuare

așa că stau pe-un scaun și-l privesc fix

să văd ce impresie îmi face

de răul gândurilor care…

Nu pot dezlipi o rază din soare

pentru a te-nfășura cu ea pe dinafară

să-ți încălzească ființa pe dinăuntru

niciodată să nu-ți zgârâi sufletul

pe unde te duci sau te uiți

atunci când eu sunt departe

dar chiar dacă nu pot s-o dezlipesc

să te-nsoțească dragule întodeauna!

Nu…

Omule bun, când ziua ți-e fără soare,

să știi că durerea nu-i așa de mare,

fiindcă doar cu nădejde-n Domnu' potrivești

drumul pietros pe care poți să îl pășești.

Omule bun, când noaptea ți-e fără stele,

nu-ți amărî sufletul cu cele rele,

nu închide ochii în fața viselor,

speră…