E lumea plina azi de-atatia filantropi

Politicieni,bancheri,ba chiar si unii popi

Ce ne promit pamantul, lumea de apoi

Si nu mai pot dormi caci se gandesc la noi,

Au un stil aparte si-o fac foarte subtil

La ei in calendar mereu…

M-am născut în ziua în care soarele punea mult cărbune pe foc,…

Se-nşiră-aşa, prin ceaţa aghiasmată,

Ei, muritori, cu aripile frânte

Şi nu mai au nimic de dinainte,

Doar amintiri de umbra de lopată...

 

Trec roiuri de altare-nveşmântate…

Tacere...doar tacere e in jur

Dar eu m-am obisnuit asa

Cu cerul meu umil si sur

Si cu singuratatea mea.

Pustii sunt zilele mereu

Asemeni noptile si lungi

Chemarile din gandul…

VICTORIA SCHIMBATORI

CATALIZATOR AL SCHIMBĂRII

„Prezentarea poetei și poeziei spirituale,

Abordări și tehnici unice în contextul literaturii

și poziția acestora în ecosistemul…

Mai poartă sub pași, dorințe,

Să - ți fiu poetul sau coala

Ce degetele o ating tacute

Prin noaptea ce poartă suspine,

Frenetic dans cu iz de iubire,

Îmbracă - mă în albastru ca marea

O baladă, un nud, o poveste,

Să ardă în mine doruri,

Zboruri desculțe spre tine,

Și apoi citește - mă filă cu filă

Prin diminețile calde,

Când privirile se ating

Literă cu literă,

Cuvânt cu cuvânt,…

În vara asta dezbrăcată de inhibiții,
Eu, te doresc cum doctorul își dorește unealta,
In ceasul greu, să vindece un suflet,

Cum un poet îndrăgostit de o muză
Așterne în umbra unei foi, poemul,
Împărtășind în taina unei liturghii, iubirea.

Și te aștept pe aleile ascunse
In suflet, unde fluturi beti
Compun din luturi arse, zboruri

Pentru un azi,
Pentru un mâine
Și o veșnicie.

Cand vremea e pustie si timpul doarme-n stele

In tresariri de clipe incolonate-n randuri,

Cu largi batai de aripi si ochii de margele

Doi porumbei de-omat imi ratacesc prin ganduri.

Inchi ochii atunci si spun o rugaciune

Acelor…

Imi ninge peste ganduri intr-un amurg de iarna

Pe masa o luminare sopteste-n tresariri

Hipnotica prezenta ce lasa-n jur sa cearna

Aducerile-aminte si lacrimi in priviri.

In nemiscarea mea nimic nu ma atinge

Troznesc stejarii-n soba…

E iarna iar acum si parca ar vrea sa ninga

Cu fulgi timizi si rari ce nu prea vor sa cada

Plutiri sovaitoare,ce reusesc s-aprinda

In mine nostalgia zapezii de-altadata.

Inchid ochii usor si gandu-n timp ma poarta

Catre un loc anume…

Privesc jocul fulgilor pe câmpul alb

Păstrează tăcerea din drumuri necunoscute

Din colț de cer ninsori fără număr

Clădesc punți peste visele noastre.



Ninge pe străzi, pe ramuri de brad

Acoperă tristețea lumii din nopţile târzii

Pe vechi…

Vuiesc uneori gândurile, îmbulzindu-se

printre amintirile ce sunt povești ascunse

după draperia trasă a timpului trecut

până-n prezentul care te privește tăcut.

Nu îl bagi de seamă, n-are gură să îți spună

că se grăbește după timpul care adună

multitudinea secundelor și-a minutelor,

introducând-o în interiorul orelor.…

E o zi liniștită cu pace și soare

Cad deasupra mea fulgi mari de ninsoare

Iar crengile cu gheaţă încep să-nmugurească

Pe drumul lung spre zare, sub razele de viaţă.



În palma mea dorinţele sunt dincolo de gând

Un foc aprins din scântei…

unde ai vrea să zburăm?

în Univers sa descifram ce scrie  în stele,

să culegem vise,

să le aşezăm pe arcul podului,

să le presaram in rau

unde iubirea Soarelui si Pamantului

înfloreşte in energii cuantice?

Da, vom zbura şi ne vom întoarce,

la punctul zero al identităţii noastre,

unde fulgerele globulare au patruns prin rădăcini,

iar seva cunoaşterii, iluzorie şi efemeră,

intra şi iese în tunet de gânduri,

în…

De timpul s-ar întoarce într-o clipită

Și aș uita de tine și de mine

Aș regăsi sărutul tău sub tâmplă

In toamna asta sfântă, fără glas.

Te-aș regăsi în vântul care bate

Pe la ferestrele pierdute în întrebări,

In rapsodia pulsului alert

Și în valsul toamnei zugrăvit într-un poem,

Te-aș regăsi în călimara de cerneală

Ce îmi păstrează dorurile toate

Și le așterne în poezii pe coala albă

Când tu, nebun, aprinzi lumina…

Hai să prindem în toamna asta

Câte un vers pe portativ,

Să gustăm din poezie

Pic cu pic și gram cu gram,

Să mai țesem doruri multe

Când lumina încă doarme

Și umbrele domnesc frumos,

Să visez ca ma atingi,

Modelând cu mâna mare

Trupul gol, fără secrete,

Ca un zeu, un dar divin,

Să îmi doresc mai mult,

Mai mult...

Să dansez tiptil, tiptil,

Să mă plimb cum toamna știe,

Goală toată,…

Știi? M-am oprit. M-am oprit doar o clipă. Nu pentru ca am vrut ci pentru ca a trebuit.

Uneori uit sa fac asta și mai trimite cel de sus câte ceva să mă oprească. Probabil ca mă transform într-un Boroboață ce le aduna pe toate.

Și atunci imbufnata oftez, ma așez și privesc.

Privesc mai întâi furtunile din mine, dorințele și visele ciobite pe la aripi, cele de care îți vorbesc de ani, copilul ce a învățat să picteze lumea în felul lui, teama noastră, a omenirii...

Mai…

Cât te iubesc?

Te iubesc până la capătul timpului,

Acolo unde secundele se dilată

Ca două pupile atinse de emoții.

Te iubesc dincolo de toate sensurile acelea,

Bine trasate, în alb și negru,

Care uneori te lovesc ca nebunele.

Când te iubesc?

In fiecare clipă de fericire,

De melancolie sau furie nebună.

Te iubesc și în noiembrie

Când frunzele în dansul lor

Pictează natura în mii de…

Când dincolo de dimineți și de apusuri

Vin anotimpuri cu noi amintiri

M-ascund sub razele de soare și de lună

Îngenunchez într-o tăcere la margini de zări.



Privesc cum ploaia ca un vals coboară

Peste frunzele ce duios suspină

Ecouri se…