Într-un trup...

[Elena Buldum]

Într-un trup...
Elena Buldum

Într-un trup divin, curat,
O ființă s-a-nălțat,
A născut maica un Fiu 
Eu aleg ca el să fiu?

Fiu la față luminat,
Lângă-al maicii sân curat
Și când mare a crescut
Toți de Pruncul s-au temut.

A-nceput minuni să facă,
Și prin post și rugăciune,
Toată lumea s-o petreacă
Vindecând prin fapte bune.

Predicând desculț în lume,
Cum să lași averea toată,
Bogăția n-are nume,
Fericirea-n cer e dată.

Dându-și sufletul curat
Doar cu fapte, gânduri bune
Poți învinge un păcat
Doar cu post și rugăciune.

Lumea noastră nu-i a noastră,
Fapte bune tu să faci,
Sufletu-i aură albastră
Să nu devenim posaci.

Sufletul când părăsește
Trupul neînsuflețit
Două lumi el întâlnește
Ai păcat sau mori iubit.

Dintre cei care care-au plecat
Lumea dincolo s-o vadă,
Doar puțini au mai sperat
Să se-ntoarcă aici, să șadă.

Doar cei ce s-au întors
Sunt iubiți de Dumnezeu
Cu temei și cu bun rost
Tot la fel cum cred și eu.

Pe când crucea și-o ducea
Domnul nostru bun, Iisus,
Pe trup sângele-i curgea
Și privea spre cer în sus.

Dar trădarea i-a fost chin
Și pe cruce l-au suit
Și coroana numai spini
Creștetul i l-a rănit.

Și murind preluă amarul
Multelor păcate grele
Arătându-ne altarul
Și credința-n toate cele.

Aruncăm și-acum cu piatra,
Sufletul ni-l biciuim,
Ne spurcăm neamul și vatra
Și uităm creștini să fim.

Și luăm vieți și blestemăm
Azi Gologota-i întristată,
Moartea o zeificăm
Omenirea nu-i salvată.

Câte versuri am mai scrie
Câte fapte am mai face
Moartea dusă pe pustie 
Nu ne va lăsa în pace.

vol ”A treia cale”

[Mariana Dumitran]

...  versuri pline de emotii ...  de trairi profunde...