"OPERA LUI TRAIAN"-lansare de carte la Sarmizegetusa-prof.univ.dr. Carmen Bulzan

[Petru Făgăraş]

Muzeul Sarmizegetusa a găzduit vineri – 17 septembrie – lansarea ediţiei
în limba română a cărţii scriitorului spaniol Ramon de Basterra
intitulată “Opera lui Traian“ – “La Obra de Trajano”, apărută la Editura
Mica Valahie, Bucureşti. Traducerea, studiul introductiv şi notele
aparţin d-nei prof.univ.dr. Carmen Bulzan de la Universitatea Ecologică
Bucureşti care a fost, de fapt, personajul principal al evenimentului.La
acest remarcabil eveniment a participat un numeros public format din
oameni de stiinta si cultura printre care si membrii Cenaclului literar
"Lucian Blaga"opera din Sebes. Cu acest prilej, a fost evocată opera şi
personalitatea lui Ramon de Basterra de către traducătoare – prof. univ.
dr Carmen Bulzan, (în foto mai jos ,impreuna cu membrii Cenaclului
literar "Lucian Blaga" din Sebes).
Volumul prezintă, dincolo de aparenţa unui studiu de caz, o adevărată
istorie a locuitorilor de la nord de Dunăre – de la vechea Dacie la
prezentul cunoscut la începutul secolului XX de autor, Ramon de Basterra
încercând să ofere cititorilor săi cât mai multe elemente
istoriografice, nelipsind cele politice – deloc lipsite de tensiune după
primul război mondial abia încheiat. Astfel, pentru pasionaţii de
istorie dar şi pentru cei care doresc să afle mai multe despre trecutul
românesc cartea se dovedeşte un instrument necesar.
Este prima carte despre România scrisă în limba spaniolă, aşa cum
precizează d-na Carmen Bulzan într-un text de pe coperta IV. “Este o
veritabilă monografie sociologică complexă în care se articulează
deopotrivă fapte, fenomene şi procese sociale, relaţii sociale rezultate
dintr-o înţelegere a conexiunilor spaţio-temporale semnificative.
"Reperele sunt de ordin raţional, dar şi afectiv“,precizeaza d-na Carmen
Bulzan intr-o succintă caracterizare a cărţii care a atras-o, cu
siguranţă, altfel nu ar fi ajuns acum la noi, cititorii, în această
formulă.
Ramon de Basterra (1888 – 1928), licenţiat în drept, a fost ataşat
cultural la Bucureşti în perioada 1918 – 1920, iar volumul prezentat la
Sarmizegetusa ,a văzut lumina tiparului imediat după acest interval, în
1921, la Madrid. Pentru o conturare mai aproape de viziunea autorului,
d-na prof univ.dr. Carman Bulzan, a introdus în bogatul material
adiacent şi un text referitor la interesul lumii diplomatice
româno-spaniole pentru împăratul roman Traian.
Cartea lui Ramon de Basterra este o operă de mare valoare literară şi
certă importanţă istorică. Prin cele 5 capitole ale lucrării sale,
autorul creionează un tablou expresiv şi fidel al societăţii româneşti
de la răscrucea a două epoci. Într-adevăr, Ramon de Basterra, martor
nemijlocit al evenimentelor din anul 1918, surprinde o imagine vie a
României, care trecea de la agonia păcii „punice” de la Buftea-Bucureşti
la împlinirea idealului naţional suprem: constituirea statului naţional
unitar. Sau, aşa cum le spunea marele om politic Ion I.C.Brătianu
reprezentanţilor Misiunii Spaniole, naţiunea română reuşise
„desăvârşirea operei lui Traian”.
Deşi, pentru a-l cita pe editor „lucrarea nu este şi nu se vrea o carte
de istorie”, convingerea este aceea că „Opera lui Traian” este şi o
scriere istoriografică şi aceasta dintr-o dublă perspectivă. Pe de o
parte, avem în faţă o sursă istorică primară relevantă pentru istoric
datorită informaţiilor cu caracter memorialistic prezenta în primul
capitol, intitulat România antică. Pământul unde soarele răsare. Pe de
altă parte, capitolul al II-lea (Perspectiva Umană), informaţiile despre
istoria Dobrogei din capitolul al IV-lea şi capitolul al V-lea (România
Unită) ne oferă străduinţa lui Ramon de Basterra de reconstituire a
trecutului poporului român. În aceste părţi ale lucrării avem prilejul
să observăm erudiţia diplomatului spaniol (ataşat cultural la Roma,
Bucureşti, Caracas), acesta reuşind să închege, în mod armonios, într-un
tot, principalele momente ale istoriei românilor. Nu putem însă să nu
constatăm spiritul romantic care domină scrierea lui Bastera, şi asta în
plină epocă pozitivistă (cartea a fost tipărită în 1921). Impresionează
aserţiunile cu care autorul impregnează descrierea faptelor istorice,
unele strălucitoare (Ex. „Bucureştiul bulevard parisian în haine, Bosfor
în uzanţe”; „Bucureştiul istm între două mări: când te simţeai în
Occident, când în Orient”; „România e întemeiată la Roma, dar educată la
Bizanţ”), altele trădând o judecată patimaşă şi partinitoarea:
„influenţa slavă una dintre cele mai semnalate nenorociri cu care adversitatea biciui pe români”.
Trecând peste aceste observaţii, dacă ar fi să identificăm aspectul cel
mai valoros al "Operei lui Traian"atunci am rămâne la impresionantul
stil literar, de fineţe frumuseţe desăvârşită, pe care Ramon de Basterra
îl dovedeşte în cartea sa. Totodată, în aceeaşi măsură cu operă
literară şi istorică, ni se dezvăluie în faţa ochilor o monografie
sociologică ce surprinde o imagine tulburător de fidelă a României de
acum aproape un secol”>>.
Demne de semnalat mi se par şi cuvintele următoare, din Studiul
introductiv al d-nei Carmen Bulzan, semnificante nu doar pentru volum:
„Invitaţiei la cunoaşterea de sine, înscrisă încă din Antichitate pe
frontispiciul de la Delphi, i se poate răspunde în mai multe feluri.
Printr-o cunoaştere directă a realităţii prezente, care include şi
trecutul, dar şi prefigurarea viitorului; prin cunoaşterea imaginii
celor care relatează despre realitatea noastră prezentă, despre cea care
va fi fost şi ce va să fie…”.

Măcar de-am petrece clipele prezentului cu dorinţa de a cunoaşte, ...