O primăvară este gândul tău!

[Irina Lucia Mihalca]

O primăvară este gândul tău!

 

O primăvară este gândul tău!

 

Din depărtări, la chemarea zidurilor adormite

ecoul ne propagă respiraţia

unind durerea şi iubirea, clipa şi speranţa...

Cine-mi redă acest tainic parfum, acest dar fără rădăcini?

Pe drumul început din nostalgie devenit pas,

devenit dans, devenit zbor şi timp, devenit tăcere,

zi şi noapte trecutul uimeşte aburul prezentului

unui timp de-amintire, unui timp de regăsire,

unui timp de uitare...

Dincolo de trup este adevărul!

Sub cerul nostru cuvintele nasc inscripţii

pe pietre, pe frunze, pe petale, pe drumul unde zefirul le risipeşte...

( cu pietre arunci în mare,

pietre verzi, roşii, albastre, pietre lucioase, pietre rotunde,

în multe cercuri concentrice undele se propagă... )

Toate pornesc de la un punct spre centru!

Dincolo de marginea vieţii

orice desprindere naşte un început uluitor.

Sub clarul de ceas al liniştii albe,

construcţia din petale nu se poate dărâma.

În foşnetul clipelor intri pe poarta lunii -

( în candela timpului nu există distanţă )

Pe cărări nesfârşite,

prin oglinzi de cristal călătorim spre stele

izvorâte din scoici de lumină.

Nu te teme de vise, în aerul ce trece

prin oglinzile timpului nimic nu te poate răni acolo,

nici gândul, nici cuvântul, nici raza de soare!

Dincolo de fiecare oglindă un copil doarme,

iar steaua care-l însoţeşte în aer îi multiplică visul-evantai.

 

Arc peste timp, prin umbrele stelelor,

cu un nufăr în palme pe cărarea albastră te voi întâlni.

- Deschide-ţi braţele, tu, clipă a visului meu!

O primăvară este gândul tău!

[Petru Făgăraş]

De fiecare data cand imi scald privirea cu versuri deosebite, te vad ca pe o primavara...ai ceva nou, ceva ce atrage si promovand versurile tale pe Facebook, m-am convins ca sensibilitatea si valoarea poemelor tale razbate pretutindeni. Felicitari, Irina! Multumesc pentru prezenta ta permanenta la noi la Cenaclu!

Cu drag, stima si pretuire, Petru Fagaras 

[Irina Lucia Mihalca]

Dragii mei prieteni, draga Maria si Petrica, cu emotie adanca am citit aceste ganduri pline de lumina, lumina-elixir. Sunt onorata de atentia si pretuirea voastra! Cuvintele isi poarta incarcatura luminii gandurilor, vibratia lor iar prin ele simtim totul, indiferent de distanta fizica care ne separa. Prin amprenta lor, cuvintele ajung in inima.

Cum nu am cont pe Facebook nu stiam de postarea si promovarea creatiilor si acolo.

Multumesc pentru tot ce insemnati pentru mine, Cenaclul Lucian Blaga e casuta draga sufletului meu in care revin cu bucurie, cu iubire si drag. 

Cu aceeasi dragoste, va imbratisez, Irina Lucia