False idealuri(și-o reclamă)

[Faur Emilia]

Carnea stă ca la paradă în vitrinele de sticlă

transparența lor e dragă și ispita o periclă;

îmbiat de crez nebun omu’-ncearcă a miroase

și cu gustul împăcat omul mai că se-mpăcase...

dar, cum ochiul cere mâna și o mână un binoclu

vrerea stă în debusolă și consumul e pe soclu;

acul repede se-nvârte în contorul în derivă

capul l-am contorsionat, nasul stă lipit de sticlă!                          

ce am sparge monitorul să-l sorbim de adevăr

dar, de teama leziunii, cumpărăm grăbiți un măr...

 

[Vişa Marcel]

de ce nu am lua o para?

are gustul mai select

sau sa tragem pe o nara

niste praf de intelect?

:))

[Faur Emilia]

Intreab-o pe Eva de ce a gasit tocmai marul asa de apetisant...;)

 

[Faur Emilia]

Să presupunem prin absurd că eu aş schimba zicând "cumpărăm un rodier"(ce mai...luăm cu tot cu rădăcină şi nu ne mai încurcăm doar cu un amărât de fruct..), nu mi se pare tocmai relevant că trebuie să mă opresc efectiv asupra unei anumite simbolistici...da, să presupunem că alegeam un alt fruct....înlocuiţi din partea mea în voie, dar cu grijă că am o structură cam fixă. Sper să nu vă opintiţi, totuşi, în nivelul lexical, căutând simbolistica şi ratând ideea. Pentru mine mărul a rămas întipărit ca fiind fructul interzis, dorit, al înşelăciunii. E alegerea mea, e alegerea dumneavoastră...dreptatea e a fiecăruia dacă şi-o acordă (cum sunt un sceptic aş putea merge în extremă afirmând că nici unul din noi nu a fost de faţă când s-a muşcat din acel "pom al cunoaşterii"). Sper, totuşi, că nu v-aţi limitat în a căuta ceva ce, din punctul meu de vedere, poate fi prea puţin relevant. Să zicem că în situaţia de faţă sunt diferenţe de unghi şi centru de gravitaţíe.

[Faur Emilia]

Vai mie, am uitat din cauza încordării cerebrale să spun şi mulţumesc pentru aprecieri...şi aştept ca întotdeauna viitoare discuţii... Mulţumesc, încă odata!...

 

 

[Faur Emilia]

D

Doamna Postescu, ştiţi că şi eu am defectul de a scrie nestăpânit de cele mai multe ori...doar am mai vorbit şi la cenaclu...realizez că afirmaţiile mele sunt prea tăioase ca răspuns la o afirmţie prietenească şi întotdeauna informativă...Vă apreciez pentru faptul că mereu mă trageţi uşor de mânecuţă sau îmi oferiţi din cunoştiinţele dumneavoastră în mod prietenesc, câte un pont, o idee nouă, ceva proaspăt şi, dacă nu, oricum bun de ştiut...simt că v-am jignit după modul în care aţi răspuns, dar, crede-ţi-mă, nu a fost în mod deliberat. şi am vorbit cât se poate de serios referitor la mulţumiri, doar că se pare că mi-au jucat cuvintele şi semnele de punctuaţie o farsă...chiar să ajung să mulţumesc batjocoritor şi încă în scris şi adresat pe deasupra dumneavoastră, nu cred că aş fi fost în stare de aşa ceva! doar mă cunoaşteţi! eu aşa sper...

Cu cea mai mare seriozitate!...Emilia F.