Picioarele iernii s-au îndoit de oboseală

martie îşi flutură evantaiul în faţa ei

sfidând-o cu vreo cinci raze de soare

nu de mult clopoţesc ghioceii în şoaptă

de sub căciuliţa gingaşă surâzând zăpezii

nedumerite de culoarea lor fiindcă

credea că numai ea e albă mărţişoarele

cântă şi ele în…

Se adună gândurile-n clepsidra timpului

ca lâna şi mohairul croşetate cândva de bunica

să facă harababură prin mintea şi sufletul

omului care se lasă prizonieri în largul tumultului

îngrămădit în lovelele din vise şi de lipsa lor

unde boala strigă de multe ori în zadar după sănătate

sărăcia se…

O clipă a dimineţii adie peste mii de pleoape închise

apoi îşi aşterne mângâierea pe feţele liniştite

încordându-şi cât poate de tare scurtimea

până o aduce în formă de elasticitate în jurul

trupului care se lasă alintat de mişcări involuntare.

Pleoapele se desprind de…

Din albastru de cer izvorăşte lumină

pe Pământ unde viaţa şi-a construit ringul

pentru a putea dansa în forţă deplină

să îi fie văzut şi recunoscut rangul.

Din negru de ţărână se-nalţă verdeaţa

cu florile copacii hrana şi altele

să spună tăcut şi-n cor bună…

A tivit iarna fulgii de nea cu stropii de ploaie

ţinând strâns de pânza ceţii şi de satârul viscolului

norii s-au rezemat de speteaza cerului

s-au spart ca nişte baloane şi-au stropit ca

nişte sticle de şampanie pe bucăţica de Univers de

deasupra noastră noi ne întâlnim cu tivitura

asta zi de zi care…

S-au întâlnit odată la o răscruce de

cuvinte care se-mpotmoliseră într-un text

oarecare scris de cineva ce nu ştia prea bine

ce scrisese fiindcă îi rămăseseră trei litere

ce-i dădeau textului o aură alambicată

deoarece cuvântul format din ele năştea

o durere frumoasă pe dinăuntru

în timp ce se…

Lăcrimează norii din ceruri

peste moartea de pe Pământ

stropind ţărâna răscolită

ce-acoperă pentru întodeauna

trupurile ce simt nesimţirea

grea a pietrelor funerare

şi-i dau de mâncare ierbii

plantelor şi insectelor.

Sufletele s-au desprins de carnea…

Ne pleacă poeţii în moarte

nu mai pot sta se dau deoparte

lăsându-ne bir versurile

strâng în tăcere rândurile.

Din începutul sfârşitului

lacrima din vârful dorului

se agaţă de-o amintire

care veşnic va da de ştire

Că odată…

Ţi-am spus iubitule că de când te-am cunoscut

soarele străluceşte mai puternic şi razele sale

m-ascultă când le rog să-ţi mângâie trupul

în timp ce te plimbi cu gândul în locuri

îndepărtate şi necunoscute mie şi dorul

- bată-l vina! - s-a rătăcit prin mine şi nu reuşesc

să-l găsesc pentru a-i…

Îşi scuipă egoismul flegmele puturoase

plimbându-se pe străzile sufletelor

laşe care nu se lasă căutate din contră

repede-i taie calea şi-i fac plecăciuni

ancorându-se de sforile indiferenţei

ce tranşează pe viu răutăţile

despicându-le cu bârfe sau ţepe

apoi le-aruncă în cazanul Satanei

ce-şi…

Anul nou priveşte spre una din porţile

timpului pe care acesta i-o arată indiferent

cu privirea ţintită în zarea-ndepărtată ce nu

spune nimic şi nu arată decât un cer

nestatornic ce ascunde misterele Universului

de unde Viaţa şi Moartea vin şi pleacă

fiecare cu Lumina ei.…

A fost sfânta sărbătoare de Crăciun

şi-acum anul îşi strânge în desagă

ultimele zile îngrijorându-se să nu uite vreuna

şi anul ce-a ajuns la uşa vieţii noastre

îi strigă să nu mai fie aşa grijuliu că oricum

timpul nu-i va da răgaz să uite nimic

iar el îi răspunde că trecutul cască

gura mare…

Au început minţile să coclească

de-atâta gând cum să batjocorească

fără rost, doar aşa, din plictiseală

se apucă oamenii de vrăjeală.

Promit cu marea, sarea şi cu cerul

până când ţi se rătăceşte flerul

dacă le dai prea multă atenţie,

scăpând din vedere vreo…

Face mila goală pe ea şi împute

omul cu mângâieri unsuroase de fals

spoind cu vorbe mieroase

scoase din verbul a ajuta cu una după cap

acolo de unde te-aştepţi mai puţin

când necazul se despoaie prin cuvinte

de tot şi sufletul se uşurează şi-i e

mai bine ceva timp până-n clipa

în care află că…

marya - desen realizat de elya - internet

În momentele lor se bucură lacrimile

în prelingerea şpagatului reuşit

pe obraz pe-o rază unde sufletul îşi

extinde grafica de unde se poate distinge

în ceaţă lumina printre culorile simţurilor

ce-l ridică sau îl coboară fără…

Ştiu c-ai avut un accident dar nu ştiu exact când

îmi amintesc vag perioada în care ţi s-a-ntâmplat

această nedumerire pentru mine şi nepăsare pentru tine

ce-mi ascute gândurile şi-mi săgetează prin suflet ori prin carne

dar nu contează că oricum nepăsarea ce te-mbracă în

armură e aşa de... rece?…

Tresare soarele când ceasul dimineţii

îl îmboldeşte şi se-apucă să-i ciupească razele

care-ncep să tremure văzând cum noaptea

se-ndepărtează cu paşi siliţi trăgându-şi

pledurile înstelate noroase ploioase

că pe cel desenat cu luna e cel mai greu

de urnit datorită eclipsării sporadice.…

Nu ştiu pe unde s-au scris mii şi milioane

de texte alambicate nevăzute dar trebuiau

să fie sigilate pe viaţa noastră

în anumite clipe alese şi culese pentru

a ne fi dăruite mai devreme sau mai târziu

să fie compunerea sufletului şi trupului

unde carnea şi sângele se-mbrăţişează.…

Mulţimi de frunze colorează vântul

şi clatină crengile copacilor,

în fiece an face pe savantul

trăgând după el şiragul norilor.

Iritându-se pe a lor culoare,

se mai răzbună norii din când în când

pe capriciosul vânt ce nu îl doare

de flori, de frumuseţea verii,…

Se scuipă pe capete

vorbe încâlcite pentru alţii

care le-au auzit doar c-o ureche

pentru că cealaltă era ocupată

cu o cască de telefon performant

în timp ce o oarecare aplicaţie

le înjumătăţea perceperea corectă

a ceea ce se vrea a înţelege şi de-aceea

au răsărit pe ici pe colo bârfe şi-apoi

au…