Marile iubiri sunt precum iarna de dincolo de geam, care ţi se arată fără ca să o strigi, căci ştie că nu ai cum să nu îi simţi splendoarea. În timp ce iarna ne dăruie din plin răceala, deţinătorii marii iubiri se delectă şi se încălzesc cu dragostea lor. Dar să deţii iubirea şi să te delectezi cu ea nu e de ajuns pentru a-ţi construi relaţia visată deoarece nu există niciodată o iubire mare fără o responsabilitate corespunzătoare. Iubim, dar uităm că iubirea cere un preţ şi presupune o responsabilitate enormă. Nu mă refer acum doar la încrederea, respectul, înţelegerea şi alte valori care inevitabil trebuie să existe într-o relaţie, ci şi la ceea ce de foarte multe ori rămîne în umbră. Fac aluzie acum desigur la ceea ce sîntem gata să jertfim pentru a ne atinge idealul poveştii noastre de dragoste şi la cît de pregătiţi suntem pentru a întîmpina marea iubire.
Dacă aş îndrăzni să întreb cum vedeţi voi o iubire mare, am cea mai mare certitudine că procentajul celor care ar afirma că o dragoste măreaţă este cea în care îţi asumi responsabilitate pentru oricare gest şi faptă, ar fi aproape de zero. Vorbesc mult despre responsabilitate. Negreşit, sunteţi curioşi să descoperiţi argumentele mele referitor la aceasta. Sunt o fire realistă şi conştientizez că o iubire mare aduce cu sine numaidecît şi iubirea trupească. Pentru mine, aceste două concepte sunt echivalente căci este de la sine înţeles că nu există doar iubire sufletească. Aceasta este şi cea mai mare responsabilitate a unei mari iubiri (nelegalizate), mai ales la vîrsta adolescentină cînd în oricare relaţie vedem perspectiva unei eventuale căsătorii. O relaţie sexuală, la o vîrstă fragedă, cînd îndrăgostiţii nu îşi asumă nici o responsabilitate a celor comise, poate avea consecinţe fatale. De ce fac accent anume pe această faţă a dragostei? Pentru că încă nepărăsind paradisul speranţei şi a inocenţei, adolescenţii deja visează la marea iubire. Dacă (posibil) mai conştientizează că comunicarea, sinceritatea, dăruirea fac parte dintr-o relaţie, atunci problema relaţiilor sexuale li se pare o glumă, un lucru nesemnificativ.
Cu un singur gest poţi să ştergi cu buretele şi să scrii un alt nume, alte întîmplări în viaţa ta. Cu uşurinţă poţi să adaugi sclipici vieţii tale împletind noi aventuri în povestea unică a iubirii, însă bolile sexual transmisibile, o sarcină şi respectiv un copil nedorit, o dezamăgire în dragoste care poate duce la suicid rămîn o rană adîncă într-o viaţă distrusă, una ce nu se mai vindecă în timp.
O iubire mare este atunci cînd suntem un singur trup cu persoana iubită, acelaşi suflet. O iubire mare este atunci cînd simţi că persoana iubită îţi atinge inima în timp ce te priveşte şi îţi încălzeşte sufletul atunci cînd te îmbrăţisează. Însă în capul listei stă numaidecît încrederea că persoana iubită e dispusă să facă aceleaşi sacrificii pentru tine şi să îţi fie alături în orice circumstanţe.
Dragostea mare vine atît de rar şi e atît de greu să o păstrezi, este asemeni unei minuni care ne îndulceşte viaţa. Vă îndemn cu toată fiinţa să fiţi siguri de minunea voastră şi să credeţi în ea cu tot sufletul.
Ana Fortuna-Redactor sef la revista "Din Suflet" (http://dinsuflet.md/)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cenaclul "Sunetul muzicii" !
Alătură-te reţelei Cenaclul "Sunetul muzicii"