Culegătoarea de stele...

[Irina Lucia Mihalca]

Mă înălţa spre cer,

până la stele,

eu mică, El mare,

De sus priveam lumea

eu mică, ea mare...

Întunericul era mai departe,

mai cald,

Lumea, copacii şi luna

se legănau

la fiecare pas.

Mă înălţa spre cer,

până la stele,

Încă mai simt cum,

uşor,

desprindeam câteva stele,

felinare ce luminau

paşii,

amprente lăsate,

în urma

trecerii noastre...

Şi acum mă înalţă

în zbor, în cer,

printre stele,

în visele mele,

zâmbeşte,

lumina-mi priveşte,

chiar dacă

eu sunt aici,

El e acolo,

undeva,

în cer,

printre stele,

icoană, candelă vie,

El, veşnic,

mereu

TATĂL MEU.

[Irina Lucia Mihalca]

In fiecare tata regasim lumina Tatalui Nostru.Va multumesc, doamna Maria Cornelia Postescu, pentru lumina pe care mi-ati adus-o si dvs. prin gandurile lasate.

Cu pretuire, Irina Lucia Mihalca

[Petru Făgăraş]

Iti multumim Irina pentru minunatele versuri aduse Cenaclului. Spiritul sarbatorilor de iarna sa-ti aduca bucurie in suflet, iar daca am contribuit si noi cu o farama din sufletul nostru la aceasta, ne bucuram foarte mult.

Iti trimit un colind de la noi, pe versurile compuse de colega si prietena noastra Jeni Voina.

 

[Irina Lucia Mihalca]

Si eu va multumesc, prieteni dragi, pentru bucuria de a fi alaturi de voi, pentru deosebita placere pe care mi-ati produs-o prin invitatia adresata de a veni aici, in aceasta mare familie. M-ati emotionat adanc, caci aici am gasit caldura, iubire si lumina, oameni adevarati.

Multumesc pentru frumosul colind, l-am ascult cu incantare.

Cu mare drag, Irina Lucia Mihalca