Mai poartă sub pași, dorințe,

Să - ți fiu poetul sau coala

Ce degetele o ating tacute

Prin noaptea ce poartă suspine,

Frenetic dans cu iz de iubire,

Îmbracă - mă în albastru ca marea

O baladă, un nud, o poveste,

Să ardă în mine doruri,

Zboruri desculțe spre tine,

Și apoi citește - mă filă cu filă

Prin diminețile calde,

Când privirile se ating

Literă cu literă,

Cuvânt cu cuvânt,…

În vara asta dezbrăcată de inhibiții,
Eu, te doresc cum doctorul își dorește unealta,
In ceasul greu, să vindece un suflet,

Cum un poet îndrăgostit de o muză
Așterne în umbra unei foi, poemul,
Împărtășind în taina unei liturghii, iubirea.

Și te aștept pe aleile ascunse
In suflet, unde fluturi beti
Compun din luturi arse, zboruri

Pentru un azi,
Pentru un mâine
Și o veșnicie.

De timpul s-ar întoarce într-o clipită

Și aș uita de tine și de mine

Aș regăsi sărutul tău sub tâmplă

In toamna asta sfântă, fără glas.

Te-aș regăsi în vântul care bate

Pe la ferestrele pierdute în întrebări,

In rapsodia pulsului alert

Și în valsul toamnei zugrăvit într-un poem,

Te-aș regăsi în călimara de cerneală

Ce îmi păstrează dorurile toate

Și le așterne în poezii pe coala albă

Când tu, nebun, aprinzi lumina…

Hai să prindem în toamna asta

Câte un vers pe portativ,

Să gustăm din poezie

Pic cu pic și gram cu gram,

Să mai țesem doruri multe

Când lumina încă doarme

Și umbrele domnesc frumos,

Să visez ca ma atingi,

Modelând cu mâna mare

Trupul gol, fără secrete,

Ca un zeu, un dar divin,

Să îmi doresc mai mult,

Mai mult...

Să dansez tiptil, tiptil,

Să mă plimb cum toamna știe,

Goală toată,…

Știi? M-am oprit. M-am oprit doar o clipă. Nu pentru ca am vrut ci pentru ca a trebuit.

Uneori uit sa fac asta și mai trimite cel de sus câte ceva să mă oprească. Probabil ca mă transform într-un Boroboață ce le aduna pe toate.

Și atunci imbufnata oftez, ma așez și privesc.

Privesc mai întâi furtunile din mine, dorințele și visele ciobite pe la aripi, cele de care îți vorbesc de ani, copilul ce a învățat să picteze lumea în felul lui, teama noastră, a omenirii...

Mai…

Cât te iubesc?

Te iubesc până la capătul timpului,

Acolo unde secundele se dilată

Ca două pupile atinse de emoții.

Te iubesc dincolo de toate sensurile acelea,

Bine trasate, în alb și negru,

Care uneori te lovesc ca nebunele.

Când te iubesc?

In fiecare clipă de fericire,

De melancolie sau furie nebună.

Te iubesc și în noiembrie

Când frunzele în dansul lor

Pictează natura în mii de…

Ce aș putea să - ți spun, azi, despre mine,

Când tu ma știi și mult prea des ma simți?

Eu... Eu, n-am nici început și nici sfârșit,

Sunt adierea vântului ce trece

Sau poate un val din marea agitată

Ce-l mai lovesc, nebune, stâncile, ca viața.

Eu n-am nimic, decât iubirea ta,

Un zbor de fluturi, albaștrii de mă întrebi,

Și o buburuză ce îmi umblă

Prin trup, prin suflet și prin minte.

În mine-i…

Hai sa prindem fluturi,

Să învățăm din zborul lor

Cum se peticește un suflet

Cu încredere și dor,

Cum se nasc în anotimpuri

Diminețile restante,

Cum se trec pe portative

Notele, poeme mari,

Cum se merge în intuneric

Înotând prin valuri mari,

Navigând spre orizont

Unde soarele săruta,

Unde toate au gust de tine,

De cafea și de iubire,

Unde mare - i poezie

Iar eu vântul ce o…

Praf de stele și de lună,
Într-un colț uitat de lume,
Unde dorul încă doare
Și iubirea te mai cheamă,

Unde croșetez în noapte,
Chipul tău, pe bolta mare,
Unde ma frământ ca marea
Și revin pe țărm ca valul,

Unde sufletu îmi țipă :
Vreau mai mult, nu mai puțin!

Te-aș închide în piept la mine,

Să rămână albastru - albastru,

Fără teama de furtuni,

De urmări și de trăiri,

Te-aș lăsa să îmi curgi prin vene

Cum un râu se scurge în matcă

Peste dealuri, peste munți,

Peste piepturile goale.

Și-ai simți atunci ce înseamnă

Să te pierzi răpus de un gând,

Și pribeag, desculț prin viață,

Să mai cânți vrăjit de un crez.

Iar eu colindând prin lume

Să mă opresc pe…

Tu, știi ce fac când gândurile toate

Mi te aduc în suflet ca un bumerang

Și îmi este dor sa ma privești, sa ma atingi,

Dar ziua ne desparte?

Străbat tăcută strada lungă

Și te pictez sub tălpile desculțe

Cum n-am pictat pe nimeni niciodată,

Iar chipul tău devine versul meu, o poezie.

Tu, știi ce fac când ma gândesc la tine?

Te regăsesc în atriul stâng, lipit de suflet,

Și ma arcuiesc, lăsând visarea să ne…

Mai știi când ne era dor
Și străbateam distantele în zbor
Cu gândul și cu inima deschisă ,
Și beți ne mistuiam iubirea într-un port,

Când îmi umbla prin piele și prin suflet,
Iubirea noastră, un zbor cu aroma de cafea?

Și azi, pierduți prin timp,
In noi mai sunt atâtea inceputuri
Și un dor nebun sa ne iubim prin mii de rime.

" celui iubit "

Mai cred în noi,

In vise, adevăruri și iubire.

Mai cred și în mine uneori

Când mugurii rodesc

Sub pielea alba,

Sub tălpile desculțe.

Mai cred în păsările

Ce îmi zboară de sub tâmple,

Purtând un " eu" prin lume.

Mai cred în oameni,

Deși ei pot dărma

Și construi în întuneric,

Când soarele pălește.

Mai cred într-un albastru,

Etern, nemuritor,

Ca cerul și ca marea,

Ca munții fără glasuri

Când se revarsă…

Iubirea nu e numai vorbe

Spuse în clipe de tandrețe,

Când fluturii ne zburdă

Nărăvași prin trup,

E tot ce simți,

Ce sufletul dorește.

E un chip ce trece

Dintr - un atriu în altul,

Revărsându-se în sânge

Ca să devii întreg,

Un Yin și Yang,

E o privire plină de înțelesuri,

De vorbe și trăiri,

Deși nu spui nimic,

Deși nu spun nimic.

Iar alteori e un război

Pornit de damele de treflă,

Pe care înveți să -…

Nimeni și nimic nu îți va spune de mine,
Nici vântul ce își cântă povestea pe la răscruci de drumuri,
Nici frunza ce firavă renaște în primăvara tăcută.

Mă vei găsi printre valurile mereu în mișcare,
Atingând iar și iar țărmul prin liniștea serii,
Pictând pe portativele albe o trăire, un gând,
Regretul unei vorbe, unui gest negândit,
Sau poate fantoma celei de ieri și iubirea.

15 aprilie 2021

Nu m-am oprit de mult

Sa mai respir mireasma iernii,

Sa cern pe coala alba,

Cum numai îngerii mai știu,

Un pic din sufletul tacut,

Din tot ce-a fost sau poate este,

Din tot ce îmi doream sau nu.

Sa încep cu " a fost odată..."

Iar tu sa ma asculți iubind.

De-ai știi ce gânduri se aprind în mine

Ca torța din Olimp, când ma privesti,

Și ard mocnit dorind mai mult!

De-ai știi ai zavorî ferestre, uși,…

Te aștept de ani

Batand în ceasuri

Cu un puls alert,

Cu un gând trecut,

Cu o inima ce inca

Mai hoinareste în graba

Prin gările pustii

Si printre pomii goi,

Prea dezbrăcați de frunze,

De viata și de sentimente,

Cântând mereu, mereu,

Pentru un astru

Schițat într-un poem

Dintr-un alt timp,

O alta epoca,

O alta toamna.

Și de ai sa vii,

Hai sa fugim, nebuni,…

Și printre atâtea ganduri
Ce nu-mi dau pace,
Mai ești și tu, un gând,
Un dor nestins de timp
Si de trecut...

Un : " Hai, sa ne plimbam!",
Șoptit printre tăceri,
Prin porturi neștiute,
Pe drumuri neumblate,
Neansemnate...

Un : Hai, mai stai! "
Furat, pe buze, de un sărut,
Sau poate două, trei,
Când ma opresc sa te privesc,
Când te oprești sa simți.

24 sept. " celui iubit"

Îmi bat, tacute, frunze în fereastra

Si le zâmbesc în felul meu mai șters.

În toamna asta fără suflet, pentru unii,

Ma regăsesc pe mine și pe noi,

Si drumuri vechi ,

Ascunse într-un colt de suflet,

Oameni ce s-au pierdut

Lasand un semn în urma.

În toamna asta îmbrăcată în culori

Nu am sa fug,

Nu am sa pier, pierduta în magie,

Te voi lăsa să mă privești,

Sa ma iubești.

25 sept. "…

Mai cheamă - mă când zorile

Timide se ascund de lume,

Îmbrățișați sa ne amintim

De vechile viori și de un tango,

Mai cheamă - mă prin ceasul nopților târzii

Când uit sa mai privesc

La timpul asta ce ne ține

Când prea târziu se face în noi

Si uneori mult prea devreme,

Mai cheamă - mă din când în când

Atunci când ploile pornesc pe nevăzute,

Să mai vorbim, să uit de am pierdut

Un pic din ce credeam…