Acolo, în Brusturi, unde am văzut lumina zilei, Dumnezeu fusese mai zgârcit cu oamenii, dându-le în loc de pământ mănos și zile însorite, cum văzusem în satul vecin, la numai o zvârlitură de băț depărtare, un ținut arid și stâncos, cu ierni năprasnice, care se întindeau adesea până în luna lui mai, cu primăveri și veri scurte, despre care nu-mi amintesc cu prea multă plăcere. Faptul că, totuși, mă mai întorc câteodată cu gândul înapoi, se datorează bunicului meu după tată, pe care îl asociam…

Un albatros se vede plutind în depărtare,

Cu greu își ia zborul, bătut de furtună,

Vântul nebun vrea să-l înece în mare,

Iar marea năprasnic pe el se răzbună...

Nu caută moartea, nu-i contra naturii,

El viața iubește și zborul cel lin,

Nu-i păsărea morții, a groazei și urii,

Îi este sufletul blând, de…

cândva nu-mi ajungea somnul, mă certam cu nevasta

acum mi-i de ajuns, chiar în exces,

ea avea insomnii și mă ura din cauza asta,

azi mă urăște că-i tulbur somnul prea des.

atunci  nu existau lucruri care să mă perturbe

cerșafurile albe, de pildă, cu imprimeul abstract și aromă

 avalanșele-i dulci și-amețitoarele-i curbe

cu urcușuri și povârnișuri abrupte,  de…

 “ ...Cuvântul “secret“ este inadmisibil într-o societate liberă şi deschisă iar noi ca popor, intrinsec cât si din punct de vedere istoric suntem împotriva societăţilor secrete, a jurămintelor secrete si a procedurilor secrete. Pentru că există împotriva noastră o conspiraţie monolitică şi cruntă care se bazeaza in principal pe modalitaţi ascunse pentru a-şi extinde sfera de influenţă, se bazează pe infiltrare în loc de invadare, pe subversiune în loc de…

La șapte fix sună telefonul. Nu trecuse o oră de când Alberta plecase la serviciu. Intervenise ceva neașteptat, care reclama prezența ei acolo. El rămase în pat să lenevească până la nouă și era fericit.

- Bogdan, tu ești?

Era vocea Cristinei, sora sa, asistenta.

- Da. Mi-ai și uitat vocea, bag de seamă!

- Lasă asta, Alberta a avut accident în zona Carrefour!

Amuțise.

- Ești sigură? reuși, totuși, s-o întrebe. N-avea ce căuta pe acolo, serviciul e în…

faptul de a exista

de a fi

( de a crede că ești! )

nu înseamnă nimic

omul n-are decât o viață

prea puțin

pentru câte căutări și eșecuri îl așteaptă

rațiunea

această povară a minții

este ruptă de viață

lumea rămâne o simplă aglomerare de lucruri

despărțită de drumuri

punctul din care…

Decembrie curge lin pe drumul nostru

chiar dacă-l înţeapă frigul cu colţii viscolului

pentru că acestuia din urmă îi ies prima oară

măselele de minte caninii şi restul

că dacă viscolul n-are măsură şi potriveală

prin locurile pe unde iarna…

Cristian Dima se sculase în dimineaţa aceea cu o durere îngrozitoare de cap şi îşi blestemase soarta care-i hărăzise să se trezească în fiecare dimineaţă odată cu cântatul cocoşilor şi să meargă la serviciu, unde trebuia să muncească pe brânci până la lăsarea întunericului pentru două sute de dolari amărâţi. Plecase cu gândul să se oprească la o farmacie şi să-şi cumpere câteva capusule de algocalmin, singurul medicament la care-i ceda durerea, fiindcă altfel, în starea de iritare în care se…

 viața mea e ca un teren bătucit

ca un șotron  desenat pe asfalt cu cretă

când intri trebuie să sari peste niște linii albe

pe care n-ai voie să le atingi

să-ți depărtezi picioarele

să țopăi

și să arunci c-o lespede înainte

apoi s-o miști printre linii într-un picior

nu-i simplu

Omul-șotron are regulile sale

din când în…

Meritase să te aștept

Secundă după secundă,
Zi după zi,
Noapte după noapte,

Să alerg pe o pista
Mult prea cunoscută
Unde dorurile
Sunt mănușile de box
Ce lovesc iar și iar,

Să plătesc tribut
Pentru toate privirile de catifea
Ce mă dezbrăcau
Și mă îmbrăcau in iubire.

Meritase fiecare vorbă închisă
In fibra nervoasă
Ce tânjirea după tine, bărbatul - copil.

Alexandru Zbârciog se trezise în dimineața aceea cu o citație băgată pe sub ușă. Nu-l văzuse pe agentul procedural, care acționase total neprocedural, alegând soluția cea mai proastă, permisă doar în cazurile când persoana nu era găsită la domiciliu, afișarea, în loc să sune și să i-o înmâneze „adrisantului”. Cum nu găsise cu cine să se certe, deschise plicul misterios, purtând antetul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mierleștii de Sus și scoase o hârtiuță boțită, cu pete de grăsime în…

 respiram și credeam că trăiesc

îmi auzeam sângele curgând

căzând cu vuet în cascadele trupului

văzusem cândva o moară de apă

și-mi imaginam că eram o moară de apă

la capătul unei roți

măcinându-mi singur zilele

zdrobindu-le între pietrele zgrunțuroase

ale timpului

mărunțind-le în pulberi pufoase și…

Noaptea tăcerii însingurate

întunericul nu-l iubea

şi mai străină decât umbra

prin lume trecea.

Noaptea iubirii vinovate

dragostea şi-o…

DECEMBRIE



Ninge iarăşi în grădina sufletului meu,

troienele au acoperit şi ultima speranţă, 

la fereastră sunt doar flori de gheaţă,

din nou un decembrie şi vise congelate 



Ninge în gânduri şi-n ochii mei verzi,

privirea-i mereu îngheţată şi tristă,

din nou se apropie decembrie, iubite,

iar între noi a rămas un patinoar de vise.



Ne ninge cu fulgi tot mai mari şi…

 În varianta cea mai optimistă, pot crede că te-ai înșelat. Faptul că ne vedem zilnic înseamnă că exiști. Nu-i doar o închipuire a mea. Admit că n-am încercat să te ating, să-ți vorbesc, dar o voi face cât de curând. Dacă e așa cum spui, va trebui să mă conving singur. Da, uneori, se poate întâmpla și lucru acesta: să crezi despre cineva că există, iar el să nu fie decât o închipuire și invers. Îți dai seama cât de disperat trebuie să fii ca să apelezi la un asemenea subterfugiu? Nu pretind…

astăzi merg să-mi iau porţia de dreptate pe pâine

am numărul treisprezece pe o listă cu multe numere

care

de fapt

sunt oameni

dar aici funcţionează regula de trei simplă

în care un om se înmulţeşte cu o sută

apoi se împarte la treisprezece

iar ca să poţi înmulţi şi împărţi un om

la ceva

îi dai mai întâi valoare de număr

păstrând regula virgulei

pentru că toate numerele încep de la zero

iar zero nu are…

Priveşte pânza albă agăţată de şevaletul

înalt până deasupra capului său

caută printre picturile din minte să vadă

căreia din ele să-i dea viaţă

dar albul pânzei îl sfidează în timp

ce ele se perindă prin faţa închipuirii…