Comentariu publicat de Mediatorul cartii pe Aprilie 8, 2010 la 8:54am

"Admitand ca sufletul popular romanesc poseda un spatiu-matrice deplin cristalizat, va trebui sa presupunem ca romanul traieste, inconstient, pe "plai", sau mai precis in spatiul mioritic..., chiar si atunci cand de fapt si pe planul sensibilitatii constiente traieste de sute de ani pe baragane. Sesurile romanesti sunt pline de nostalgia plaiului. Si de vreme ce omul de la ses nu poate avea in preajma acest plai, sufletul isi creeaza pe alta cale atmosfera acestuia: cantecul ii tine loc de plai." (Lucian Blaga, Trilogia culturii II, Spatiul mioritic, ed. Humanitas, 1994, pag. 18)

Comentariu publicat de Mediatorul cartii pe Aprilie 8, 2010 la 8:57am

Comentariu publicat de Petru Făgăraş pe Aprilie 8, 2010 la 10:19am

Multumesc pentru crearea acestui grup si ma bucur sa ma alatur !
Pe Blaga, căruia în ediţia „mare" a Istoriei sale îi acordase un fotoliu din cele rezervate moderniştilor, Lovinescu îl clasează, în compendiul din 1937, între tradiţionalişti. Lucian Blaga (9 V 1895, Lancrăm, jud. Alba — 6 V 1961, Cluj) e, însă, „tradiţionalist" în cu totul alt chip decât oricare dintre reprezentanţii curentului. Literatura lui (poezie, teatru) nu se sprijină pe tradiţia imediată şi nu valorifică peisajul şi, în general, patrimoniul naţional doar decorativ. Asemenea sculpturii lui Brâncuşi, ea revelă elementarul şi îşi are sursele în arhaic. Către elementar, arta a fost orientată însă nu de ideologia sămănătoristă sau de cea gândiristă, ci de expresionism. Sub impulsul tocmai al acestui curent a ajuns şi Blaga să cedeze aplecării sale organice (contrariată de sămănătorism, care exalta fenomenalităţi de superficie), către „fondul primitiv" al psyche-i etnice, către «fenomenul originar" autohton, reflectat în mituri, şi arta cu care exprimă «duhul eresului", perpetuat din neolitic, e tot atât de modernă ca a lui Vinea, a lui Maniu (înainte de primul război) şi a oricărui alt „revoluţionar. Violent antitradiţionaliste în prozodie şi stil, Poemele luminii (1919), §i cu atât mai mult Paşii profetului (1921), în marea trecere (1924), Lauda somnului (1929), Zamolxe (1921), Tulburarea apelor (1923), sunt ieşite, totuşi, tocmai din cea mai autentică, mai viabilă şi mai fecundă tradiţie, dintr-o tradiţie infraistorică. Din tradiţia prin care umanitatea sălăşluitoare pe teritoriul centrat de osatura carpatică şi-a menţinut prin milenii, sub toate valurile şi vânturile pustiitoare, propria identitate.
Mult succes grupului "Spatiul mioritic"!

Comentariu publicat de Petru Făgăraş pe Mai 13, 2010 la 12:03am

Manuscrisul"Spatiului mioritic" de la Casa Memoriala"Lucian Blaga" din Lancram.

Comentariu publicat de blaga valeriu-catalin pe Martie 14, 2018 la 12:25am

"Vesnicia s-a nascut la sat".Ce poate fi mai adevarat si mai profund  de-atat?Aceasta afirmatie a lui Blaga,pe langa adevarul ce-l exprima ne mai dezvaluie si legatura sacra si ancestrala a taranului roman pe plaiul sau,cu spatiul mioritic.Eu cred ca daca vom disparea ca popor intr-o zi,acest spatiu mioritic n-o sa poata da nastere in decursul timpului ,decat tot unui popor de romani.Aceasta e menirea sacra a acestui spatiu.

"Sa-mi sarute largul fruntii

Codrii,apele si muntii

Ce de mii de ani vorbesc

Graiul mandru rumanesc.

Si ne-au plamadit,apoi

Din adancul lor,pe noi

Dandu-ne un grai si-un nume

De le-au vrut o-ntreaga lume.

Doar ca au ramas pe plai

Cei de-un sange si de-un grai

Si-au mutit si au tacut

Cei ce grai si sange-au vrut.

Adaugă un comentariu