Cenaclul "Sunetul muzicii"

poezie, proză, muzică, pictură, fotografie, filozofie, evenimente culturale

“Jertfă albastră”- volumul de debut al Georgiei Miculescu

“Jertfă albastră”- volumul de debut al Georgiei Miculescu

Tânăra poetă lugojeană Georgia Miculescu a suferit, cu nu mult timp în urmă, o experienţă traumatizantă, tragică, aceasta însemnându-i o mare parte din versurile scrise în ultimii ani şi strânse în volumul de debut, intitulat “Jertfă albastră” şi apărut, la Editura Anthropos din Timişoara. Motivul străvechi al iubirii este tratat, din cauza amintită mai sus, în registrul dureros al neîmplinirii: “un singur semn de la tine şi iubirea noastră/ ar fi fost o eternitate” (p. 9). Apare pierderea nedreaptă, irecuperabilă. Despărţirea de imunda lume pământeană şi speranţa unei renaşteri suprapământene nu fac alteceva decât să accentueze durerea: “N-a meritat acest sacrificiu de floare/ şi zbor de înger spre alte lumi/ aveai aici o misiune mult mai mare/ aici printre gunoaie, sânge, boală şi nebuni/ nu vreau s-accept că asta ţi-a fost crucea/ destinul sau calea hotărâte undeva sus// nimic nu mă convinge că trebuie să mori/ ca să renaşti apoi ca sfânt” (p. 13). Durerea pierderii irecuperabile este clamată direct, sfâşietor, printr-un strigăt care parcă nu are sfârşit, cu o repetare obsesivă: “nu pot să şterg lacrima de pe obrazul tău/ nu pot să-ntorc timpul înapoi/ nu pot să te ţin din nou în braţe/ nu pot să-ţi mai vorbesc/ nu pot să mai zâmbesc ca altădată// nu pot!” (p. 21). Pierderea tragică a iubitului este resimţită ca o risipire a lui în eternitatea naturii: “Resemnează-te iubitule/ într-o tăcere-a trecutului/ resemnează-te-ntr-o spumă de mare/ contemplă vuietul valurilor/ izbite de stânci/ adună-ţi gândurile risipite/ în adâncul apelor albastre/ în scâncetul cuvintelor mute/ departe, departe-n eternitate”. (p. 30). Sau este resimţită ca o întrupare într-un element de neatins al naturii: “tu ai devenit luceafăr trist al marilor universuri” (p. 31). Iubirea este totul. Dincolo de ea nu mai există decât neantul: “m-am ridicat încet în vârful picioarelor/ şi te-am fixat cu grijă pe vecie/ în centrul universului” (p. 88).

Untitled

Dar motivul care ne atrage imediat atenţia (mai mult decât cel al timpului), individualizând creaţia poetei, este cel al naturii. În versurile Georgiei Miculescu, natura are alt statut decât cel obişnuit, venit de la romantici. Unii romantici priveau natura din exterior, cu ochii citadinului, admirându-i pitorescul şi sesizându-i sublimul. Alţii vedeau natura ca un cadrul al iubirii sau ca o stare a sufletului. Iar în creaţia populară, natura este însăşi lumea creatorului anonim. În cele mai bune versuri ale poetei noastre, natura este instrument, mijloc de exprimare a sentimentului. Instrumentul este folosit consecvent şi cu precizie, scoţând la suprafaţă sentimentele şi etalându-le în faţa cititorului. Puterea şi durerea iubirii devin vizibile prin elementele cosmice ale naturii: “îi cer lunii o clipă/ le cer stelelor lucire/ implor cerului o speranţă// totul s-a-ntunecat/ sunt dată uitării în noaptea târzie” (p. 11). “Toamna stearpă” scoate în evidenţă “macabra-nmormântare” (p. 12); “Ploaia deasă” înseamnă “ropot de lacrimi” (p. 18); “Toamna ruginie” îi spune poetei că “nimic nu e eternitate” (p. 20); Ploile modelează sentimentele: “Nu toate ploile sunt reci/ uneori sunt calde şi ne limpezesc gândurile/ ne botează din întunericul nopţilor/ în lumina blândă de soare/ ne spală neliniştea şi lacrimile din amar/ ne-mbrăţişează tristeţea/ şi ne redau bucuria zilelor de mai” (p. 34). Bucuria este “învăluită în mireasma florilor de mai” (p. 37). “Stânca uitării” (p. 39) este un loc de refugiu din faţa durerii. O rază de soare este “o speranţă” (p. 42).

Uneori, identificarea cu elementele – simbol ale naturii este totală: “Mă vreau stâncă uitată/ în mărăcini şi iarbă deasă/ mă vreau apă din izvorul nesecat/ al munţilor albaştri/ mă vreau leagăn de vânt/ purtat prin lumea-ntreagă” (p. 15). Într-un elan panteist, natura devine, prin identificare totală, adevărata fericire a poetei: “să simt mirosul ierbii verzi/ şi ghiocelul din zăpadă/ să mai sărut o dată soarele şi vântul/ ce adie o dulce primăvară târzie/ tânjesc după pădurea cea de departe/ după copacii mei ce au crescut cu mine/ să nalţ în linişte un curcubeu de lună/ să chicotesc în nepăsare/ în grâul nalt semănat de bunica/ şi-amurgul să-l privesc din uşa casei” (p. 17). Elementele naturii sunt simboluri, embleme ale eternităţii: stelele, soarele, luna, cerul, curcubeul, marea, luceafărul, vântul, ploaia, norii, munţii, pădurea.

Întreaga natură, umanizată, personificată, îşi uneşte sentimentele cu sentimentele poetei: “petale triste ce-şi scutură fiorul”; “în rouă lacrima ce moare”; “suspină frunza-n vântul ce o bate” (p. 40); “Un soare ce cântă iubire” (p. 52): “Dansul răzleţ este “ascuns în luna albă” (p. 62); Ceaţa “acoperă suspinul” (p. 74); durerea tremurândă stă “în peisaj cu fulgi albaştri” (p. 81).

Iubirea naturii, ca o a doua fiinţă a poetei, este exprimată cu exaltare: “Răspunde-mi la chemare/ izvor de apă cristalină/ adu-mi pădurea toată/ natura s-o sărut/ şi să cuprind un munte/ şi cerul de aproape/ în mângâieri cântate/ în viers de poezie” (p. 53). Natura devine izbăvitoarea durerii şi izvorul alinător al bucuriilor: “iar marea adâncă lacrimile-mi spală/ şi soarele mă mângâie/ cu razele-i calde de sfânt/ luna mă-nvăluie/ ce recital de armonie!” (p. 57).

Trecătoarea viaţă este, un moment, oprită de frumuseţea neasemuită a naturii, care oferă, cel puţin pentru o efemeră clipă, imaginea paradisului: “Mereu aproape de lumina cerului/ învăluind marea cu albastrul ei/ trecător prin viaţă şi mirajul lunii/ spre luceferi calzi în frumuseţea lor/ mai trece-o vară şi un sunet/ m-abat la umbra muntelui ce tace/ aştept un semn de apă cristalină/ în liniştea pădurii templu” (p. 64). Dar, aceeaşi natură poate oferi imagini infernale, atunci când ura o modelează: “suspine-ngheţate în inimi de piatră/ noian de mizerii putrezite/ jur-împrejurul nostru/ învălmăşag de râsete, ură şi venin/ suflă vânt suflă otrăvit peste tot/ apele se retrag din calea lor/ pădurea-şi ascunde verdele-n munţi/ cerul şi pământul îşi plâng/ lacrimile îngheţate” (p. 68).

În versurile volumului său de debut, Georgia Miculescu îşi plânge iubirea pierdută şi, nu de puţine ori, îşi clarifică sentimentele folosind ca imbatabil instrument sufletul etern al naturii universale.

Constantin BUICIUC

Vizualizări: 274

Comentariu publicat de Petru Făgăraş pe Octombrie 2, 2014 la 2:00pm

Felicitari, Georgia!

Comentariu publicat de Faur Emilia pe Octombrie 2, 2014 la 3:40pm

Felicitari! Este minunat! 

Cu drag, Emilia!

Comentariu publicat de Ion Kamla pe Octombrie 2, 2014 la 3:44pm

 “Mă vreau stâncă uitată/ în mărăcini şi iarbă deasă/ mă vreau apă din izvorul nesecat/ al munţilor albaştri/ mă vreau leagăn de vânt/ purtat prin lumea-ntreagă” 

Iubesti. deci existi frumos!

Felicitari!

Comentariu publicat de Faur Emilia pe Octombrie 3, 2014 la 9:21am

Multumesc, dar inca sunt studenta! ... iar Petrica este unul dintre cei mai buni prieteni ai mei! 

Cu drag, Emilia

Comentariu publicat de Mariana Dumitran pe Octombrie 3, 2014 la 1:02pm

Felicitari si succes in tot ce faci, Georgia!!..

Comentariu publicat de CIOBOTARIU MARIA pe Octombrie 6, 2014 la 10:14am

Felicitari si mult succes! 

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cenaclul "Sunetul muzicii" !

Alătură-te reţelei Cenaclul "Sunetul muzicii"

Parteneri

Suflet si spirit de mediator

 ADEVǍRUL

ADVOCACY GRUP SEBES

advocacy.sebes@yahoo.com

                

ECHIPA

VIRGINIA - SMARANDITA BRAESCU


  

si PETRU FAGARAS,  creatorii retelei, administratori principali

 

NICK IOSUB

Administrator activitate

 

MARIANA DUMITRAN

Comentator texte

Activitatea Recentă

Pictograma profiluluiPetrica Fagaras i-a dăruit un cadou utilizatorului Georgeta NEDELCU
Luni
Petrica Fagaras a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Fără a supraestima a utilizatorului Bățmîndru Lucia
Duminică
Utilizatorului Petrica Fagaras îi place postarea pe blog Fără a supraestima a lui Bățmîndru Lucia
Duminică
blaga valeriu-catalin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Fără a supraestima a utilizatorului Bățmîndru Lucia
Sâmbătă
Utilizatorului blaga valeriu-catalin îi place postarea pe blog Fără a supraestima a lui Bățmîndru Lucia
Sâmbătă
Postare de log efectuată de Bățmîndru Lucia
Sâmbătă
Pictograma profiluluiPetrica Fagaras i-a dăruit un cadou utilizatorului Chesov Elena
Iul 3
Utilizatorului Petrica Fagaras îi place postarea pe blog Gânduri... a lui Bățmîndru Lucia
Iul 3
Utilizatorului blaga valeriu-catalin îi place postarea pe blog Gânduri... a lui Bățmîndru Lucia
Iul 2
Postare de log efectuată de Bățmîndru Lucia
Iul 2
CIOBOTARIU MARIA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Puiul de căprioară a utilizatorului CIOBOTARIU MARIA
Iul 2
CIOBOTARIU MARIA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Langa rau a utilizatorului blaga valeriu-catalin
Iul 2
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Langa rau a lui blaga valeriu-catalin
Iul 2
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Dați-vă naibii! a lui Aurel Conțu
Iul 2
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Un minut a lui zaxa monica
Iul 2
CIOBOTARIU MARIA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Curriculum vitae a utilizatorului Petrica Fagaras
Iul 2
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Curriculum vitae a lui Petrica Fagaras
Iul 2
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Muream a lui zaxa monica
Iul 2
CIOBOTARIU MARIA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog CUPTOR de Maria Dorina Paşca a utilizatorului Petrica Fagaras
Iul 2
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog CUPTOR de Maria Dorina Paşca a lui Petrica Fagaras
Iul 2

Forum

Nu v-am uitat dragii mei! De aceea, iata, va dedic "raiul lacrimei" mele de pe "plaiul meu românesc"!

Începută de Maria CROCY în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Apr 14, 2017. 4 Răspunsuri

Azi am gasit un mesaj, care mi-a provocat subit o durere.Indragita scriitoare,  Viorela Codreanu mi-a trimis un mesaj : "Ne-ati uitat cu totul ???" Desi…Continuare

Cuvinte cheie : ţară, cuvânt, iubire

Cura de gândire

Începută de Maria CROCY în Neîncadrat în categorii. Cel mai recent răspuns de Maria CROCY Apr 25, 2018. 23 Răspunsuri

 Apa are propria-i inteligență : sapă maluri;  hrănește; spală și înmoaie; debordează lin sau sălbatic; vindecă boli; evaporă și ascultă muzică (numai simfonie). Succederea unor emoții intense aduc…Continuare

Cuvinte cheie : crocy, maria, conștiință

Geometria cunoașterii (după „Ascunde poete întristarea” de Emanuel Pope)

Începută de Maria CROCY în Neîncadrat în categorii. Cel mai recent răspuns de Maria CROCY Oct 26, 2015. 15 Răspunsuri

Axă : cer –apă –pământ.Meridian – cuvânt necunoscut din unghi drept.Linia – curbă întinsă,…Continuare

Cuvinte cheie : întristarea, poete, ascunde

SUFLETE BĂTRÂNE!

Începută de Smeu-Mare Elena în Neîncadrat în categorii. Cel mai recent răspuns de Smeu-Mare Elena Dec 31, 2014. 4 Răspunsuri

SUFLETE BĂTRÂNE!Citesc Fie cuvintele unui filosof anonim, Fie frica din ochiul omenesc Care vede ce prompt îmbătrânim!Noi, Muritorii, trăim şi mult, dar şi puţin, Pe când cei pe dinăuntru goi Trăiesc…Continuare

DEFINIŢIE

Începută de emilia popescu rusu în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Oct 26, 2015. 4 Răspunsuri

Iubirea ta... albă pasăre,minusculă,rotindu-se concentric în făptura mea.Iubirea mea...întinderea albastră,scăldând plaja sufletului tău,cu nisipuri aurii mişcătoare...Continuare

JUSTIFICARE

Începută de emilia popescu rusu în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Aug 16, 2016. 4 Răspunsuri

Un fior străbate fiinţa,nostalgii şi-au făcut cuib în suflet,tristeţi...visări... cu chip de poezie,o pală de lumină înaripează clipa.Viaţa îşi deapănă firul...lumea de rostu-i îşi vedenumai…Continuare

PRIMĂVARA

Începută de Elena Buldum în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Apr 14, 2017. 3 Răspunsuri

Poema curt d’ELENA BULDUM traduït del romanés al català per PERE BESSÓestació de primaveraen les galtes rogesbotons de peoniesllagrimegenla rosada del matí***anotimp de primăvarăîn obraji roșiiboboci…Continuare

Zburați cu propriile voastre aripi

Începută de Bota Claudia în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Bota Claudia Iun 13, 2016. 3 Răspunsuri

Zburați cu propriile voastre aripiAutor: Claudia BotaZburați mereu în largul vieții,Cu…Continuare

Cuvinte cheie : zbor, aripi, poezie

Iarna

Începută de Mariana Bendou în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Bendou Dec 26, 2014. 2 Răspunsuri

Iarnã, du-te!…Continuare

Cuvinte cheie : 2014, Bendou, Mariana, iarna

UMĂRUL TĂU

Începută de Aida Zaharia în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Aida Zaharia Feb 8, 2014. 2 Răspunsuri

Colorează-mi viselecu mănunchiuri de stele,adunate din abisul întunecat al nopțilorcând stau cu ochii pironițiîn neantCăutându-mi punctul de sprijinde care să mă agăț,de care să mă avântsă merg mai…Continuare

© 2020   Created by Petru Făgăraş.   Oferit de

Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor