Încă eşti frumoasă! de Georgeta NEDELCU

[Georgeta NEDELCU]

Frumuseţea scapă cuvintelor care

vor s-o cuprindă! (Julien Greeen)

 

 

 

- De când el a plecat şi singură-am rămas,

Am plâns de supărare, că nu mai am nici glas.

Mi-e inima zdrobită şi, azi mă simt înfrântă;

Numai tu, surioară, eşti cea care mă-ascultă.

 

Atunci când eşti cu mine, nu mai îmi este greu,

Căci, vorba ta blajină, m-a ajutat mereu.

Chiar şi din depărtare, din zori, în fapt de seară,

Eu îţi ascult povaţa a nu ştiu câta oară...

 

- Te rog, eu, surioară, la nimeni nu mai spune,

Că pentru-a ta tristeţe şi soarele apune.

Chiar, dacă multe lucruri nu poţi să le mai vezi,

Alungă vălul negru şi-n oameni o să crezi.

 

Îţi simt durerea-n suflet, că nu mai eşti ce-ai fost,

Dar, tu, în lumea asta, ai un drum lung şi-un rost,

Chiar dacă drumu-ţi pare mai greu şi pustiit,

De când îl plângi într-una, pe cel ce te-a iubit.

 

Te ştiu o luptătoare şi poţi să-ţi învingi teama;

De rolul tău în viaţă mereu să îţi dai seama.

Să nu te-arunci învinsă, plângând în amăgire.

Să fii ce-ai fost - femeia cea plină de iubire!

 

- Aş vrea să pot, dar simt un ţipăt de durere

Ascuns atât de-adânc, în propria-mi tăcere...

- Hai, nu exagera, gândeşte-te la tine

Şi, fii mai optimistă, că îţi va fi mai bine.

 

Încă mai eşti frumoasă! Mai poţi să fii iubită!

Viaţa ta se poate schimba într-o clipită.

Te porţi ca o copilă... De ce să-ţi plîngi de milă?

Trezeşte-te la viaţă, că-i veşnic o idilă!

 

Craiova Ianuarie 2009