Codrule !

[Gabi Negulei]

Codrule, unde s-apuc ?
Urlet să-mi desfac din splină
Că m-apasă greu o vină
Că te-am părăsit !

Am umblat pribeag prin lume
Bătucindu-mi os pe os
Iar umil când m-am întors
Nu te-am mai găsit.

Lasă-mă să îţi cârpesc
Umbra ruptă-n bucăţele
Cu narcotice zăbrele
De prin Occident,

Să încerc şi-un ritual
De aducere aminte
Invocând muzele sfinte
Pentr-un cap dement.

Inima s-o fac sămânţă
Pentr-un codru şi mai des
Unde ielele îmi ies.
De m-ar ţine-n loc!

Cin’ te lasă iarăşi singur
Ciopârţit şi cocârjat
În cenuşă înmuiat
Poa’ să arză-n foc !

[Petru Făgăraş]

Foarte frumos descris jaful, care se face in padurile noastre. Astazi vedem o padure frumoasa iar maine a disparut, si jefuitori cheltuiesc in Dubai sau aiurea averile agonisite din dementiala taiere. Felicitari Gabi. E un strigat al padurilor inca netaiate, dar care astepta securea... sacrificiul suprem... Cu drag, Petrica

[Gabi Negulei]

  Asta e durerea noastră! Jaful pădurilor şi nu numai...Se fură cu buna ştiinţă a celor care judecă punerea în posesie...Cum să nu te doară sufletul când vezi cum dispar păduri de conifere, de stejar...Doamna Cornelia, am atins un punct sensibil fără să ştiu.

 Domnule Petrică, sacrificiul este pentru o cauză nobilă. Noi ne sacrificăm pădurile din neputinţa de a lupta cu cei care petrec prin Dubai.

Vă îmbrăţişez cu drag

[Gabi Negulei]

Aşa este!

Mulţumesc pentru prietenie şi legătura gândurilor noastre.

Cu drag

[VERONICA OSORHEIAN]

Gabi draga, multumesc pentru apreciere si ma bucur daca in gandurile noastre, cantecul ploilor revarsate peste codri are aceeasi duiosie si ne stampara dorul de niste locuri dragi. Cu pretuire

[Elena Mititelu]

Dragă Gabi, ne-ai supus atenţiei un poem frumos, bine structurat, dar cu un mesaj trist - zbaterea, regretele, durerea, neputinţa...celui plecat, adresate codrului.

"Codrule, unde s-apuc ?
Urlet să-mi desfac din splină
Că m-apasă greu o vină
Că te-am părăsit !"

Finalul - ca un angajament - prin blestem "Cin' te lasă iarăşi singur....Poa' să arză-n foc!", întăreşte sentimentul vinovăţiei.  Foarte bine surprins, sincere felicitări!

Mi-ai dat o idee...noi am cumpărat lemne din pădurea noastră, pădure ptr. care bunicii, părinţii s-au sacrificat. Să arză-n foc, cei ce-au furat! Mare lucru n-au făcut cu banii câştigaţi,  Dumnezeu nu doarme.