BUNICA



În vise vechi, parcă aievea-o văd,

clipe dragi ce doresc să le revăd,

fire sfătoasă cu-albastru' în priviri,

mă bucur s-o găsesc prin amintiri!



Cobor în gânduri din alte timpuri,

aburii amintirii trec spre apusuri 

şi revăd printre florile din grădină

pe bunica, o albină fără de tihnă.



Dar nostalgia adie fără nicio vină,

îmi revăd…

VIORELE



Viorea gingaşă floare ce răsări, de sub zăpezi,

când natura se trezeşte, pe noi desprimăvărezi,

împânzeşti văi şi coline în culoare-ţi violet

şi-n nuanţe clandestine, pânza de pe şevalet.



Delicate şi suave sunt minuni înmiresmate,

ce-ncolţesc în primăvară, de sub frunzele uscate;

le-adunam în buchetele, presărând şi ghiocei,

iar pe cele mai albastre le-prindeam ca pe…

ŞTAFETA ANOTIMPULUI



Din pământul care irigă viaţa,

a răsărit un trifoi cu patru foi,

emoţia mi-a colorat iute faţa

şi-n noua primăvară mă-nfoi.



Printre petale i-am încolăcit,

legendarul şnur de mărţişor,

din fir Alb-Roşu i-am răsucit

primăverii, sceptru-domnitor.



Natura renaşte într-o spirală

şi tainele-o-nsoţesc din mers,

miracol al vieţii,…

DRAGOBETELE

( Sărbătoarea iubirii la români)



Prin sate şi azi, se mai păstrează, încă,

tradiţii şi obiceiuri rămase din străbuni,

iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă,

îngemănează anotimpurile-succesiuni.



Datini multe se primeneau la sat odată,

când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau,

horele cu strigături se-ncingeau-ndată

şi doar,…

CURCUBEUL NERĂSĂRIT



Am descâlcit gândurile din tăcerea cavernă,

erau încurcate prin scamele multor întrebări,

dar simt cum un fior neliniştit, mă îndeamnă

şi-n sufletul ostenit adie parfum de schimbări.



Ciocanul gândului a bătut demult, altă bornă,

iar plugul speranţei a tras brazdă sub tâmplă,

am şters şi lacrima ruginită-ntr-o aprigă iarnă,

tot ce-i trasat pe harta…

DE CRĂCIUN



Zilele s-au primenit pentru sărbătoare,

iar Magii rostesc ,, Steaua sus răsare'',

vestea minunată-nconjoară Pământul,

ca omenirea să-l ştie pe Isus, pruncul.



Ziua când preacurata, Fecioara Maria,

a născut într-o iesle lângă oi, pe Mesia,

îngerii au coborât văzând atâta lumină

şi lângă Sfântul prunc Isus, se-nchină.



De Crăciun s-a născut fiul- Dumnezeu,

ce-a arătat…

CUVÂNTUL FĂCLIE



Urc pe trepte de versuri, chiar prind aripi ingereşti,

iar anii mi s-au aşezat ca piesele puzzle-n poveşti,

anotimp când zidesc din cuvânt, biserică-mănăstire,

o ctitorie-n care sufletul va găsi mai târziu, izbăvire.



Timpul, un cavaler, m-a trecut peste pragul creaţiei

şi plin de înţelepciune a deschis fereastra inspiraţiei,

am respirat aeru-n care pluteau…

NOSTALGII DE NOIEMBRIE



Cu fiecare noiembrie, mai trece o toamnă,

fără să vrei oglinda prinde ceaţă, doamnă,

anotimpurile se perindă în calendarul vieţii

şi ne trezim făr' să ştim la vârsta senectuţii.



Noiembrie îmi răscoleşte toamna din viaţă,

iar anotimpurile desfrunzite-s lecţii-povaţă,

dar simt primăvară-n trupu-ncolţit de iarnă,

doar în calendar zăpada o să…

SUPER-LUNA



Noaptea a ridicat iarăşi, pânzele,

parcă-i un vas ce pluteşte-n larg,

pe cer, Luna şi-a despletit razele,

ca să le prindă de-al nopţii catarg.



Mândra Lună din nou, s-a-mplinit,

chiar de noiembrie-i cam răcoros,

iar de ceva timp, stelele au zvonit,

că nici Luna Nouă nu-i mai prejos.



Soarele le iubeşte pe-amândouă

şi chiar, au ajuns să se ocolească,

cum…

FILONUL SUFLETULUI



Au îngălbenit nopţile de-atâta toamnă,

la tâmpla ninsă tremură gânduri vechi,

fără strop de sfială inima mă-ndeamnă

s-alint optimismul ce se scaldă în ochi.



Urc pe trepte de gând demult, prăfuite,

dintr-un ochi de geam pătrunde lumina

ce-mpresoară tandru, tâmplele obosite

şi-nseninează gândul ce găseşte tihna.



Şi drept compensare pentru anii…

POETULUI ADRIAN PĂUNESCU



Ca om, ai fost cu bune şi cu rele,

nimeni nu are voie s-arunce piatra,

dar ca poet, un geniu, rămâi nemuritor,

ai fost cuvintelor sculptor, un truditor;

ai scris când vremurile au fost şi grele,

unii te-acuză c-ai greşit mult şi prin scris, 

dar e pământesc, iar dreptul l-a prescris. 

Fără să-ntrebe,…

SONETUL TOAMNEI-BRUMAR



Toamna răzvrătită, întoarce ultima filă,

noiembrie se despleteşte prin calendar,

iar anul se primeneşte-n scumpul dar,

pân' s-aşterne, din nou, iarna mirabilă.



Anul ofilit de-al toamnei frig din brumar,

speră-n ultima lună să primească milă,

când va-mbrăca pelerina impermiabilă,

ca-nceputul de iarnă să nu-i fie coşmar.



Noiembrie-i cavalerul,…