Cenaclul "Sunetul muzicii"

poezie, proză, muzică, pictură, fotografie, filozofie, evenimente culturale

 

- Bunicule, mi-ai promis că îmi povesteşti într-o zi de ce şchiopătezi. Ai timp acum? Uite, până când soseşte mama, ne aşezăm aici, pe băncuţă, şi povestim.

- Bine, să ne aşezăm.

Şi bunicul, începu:

- Am văzut lumina zilei într-o comună mare de pe Valea Izei. Am fost al şaselea copil al familiei.

- Ai fost cel mai mic?

- Da, până când s-a născut sora mea, Ioana. Apoi, a mai venit încă un frate.

- Câţi copii aţi fost?

- Am crescut mari numai opt, dar mama a avut doisprezece copii.

- Ce s-a întâmplat cu ceilalţi?

- Au murit de mici. Au fost bolnavi şi, pe atunci, la ţară, nu erau medici, nu erau medicamente…

- Părinţii tăi au fost săraci?

- Nu. Au fost ţărani cu gospodărie mijlocie, creşteau oi, vaci, capre, aveau cai, păsări… Îmi erau dragi toate, dar mai cu seamă îmi plăceau mieii şi laptele de oaie primăvara, în perioada fătatului.

- Dacă aveau atâtea animale, cum se descurcau? Cine le îngrijea?

- Oile iernau în câmp, iar în vremea fătatului se găseau în Măgurice, unde tata şi fraţii mei mai mari aduceau fân şi otavă.

- Ce e otava?

- Primăvara, iarba începe să crească. Atunci când e destul de mare, oamenii o cosesc şi o usucă. Aşa obţin fânul. Pe locul în care s-a făcut fânul, iarba creşte din nou. Oamenii o cosesc şi o usucă. Astfel, obţin otava.

- Am înţeles. Spune mai departe!

- Într-o primăvară, când încă nici nu eram sigur cum se leagă opincile, fără să vorbesc cu cineva din familie despre planurile mele, m-am îmbrăcat cum m-am priceput şi am plecat, neobservat de nimeni, la oi. Stâna era cam la o oră de mers de unde locuiam noi. Toader, fratele meu cel mare, era cioban.

- Cât era de mare?

- Era cu vreo zece ani mai mare ca mine. El a văzut cum umblam nesigur, căutând stâna. M-a recunoscut şi m-a certat. Eu i-am spus că vreau să rămân acolo şi   i-am promis că îl ajut să hrănească şi să adape oile care rămâneau în  ţarc în timp ce turma mergea la păscut.

- Te jucai cu mieii?

- Da. Şi beam lapte cât doream.

- Spune mai departe!

- La început, m-am bucurat că am fost acceptat, dar acest loc nu era prea vesel.  Într-o zi, pe când mă întorceam de la o stână vecină, am trecut pe lângă o haită de câini. Şulăm, câinele cel mai voinic, a tăbărât pe mine, muşcându-mă de cap, mâini, şolduri. Am fost scos din gura câinilor de ciobanul care se găsea mai  aproape.

- Şi nu te-a durut?

- Ba m-a durut, dar fratele meu mi-a curăţat rănile şi m-a bandajat cu bucăţi de pânză rupte dintr-o cămaşă.

- N-ai fost prea cuminte…

- În ziua următoare, aveau să se întâmple lucruri şi mai grave. Toader cumpărase, fără ştirea tatii, o puşcă din cele rămase în urma războiului. O ţinea în colibă. Era încărcată. Avea şi gloanţe de rezervă. Se gândea că e bună să sperie lupii care dădeau târcoale stânei, mai ales noaptea.

- Erau şi lupi?

- Sigur că erau. Unde sunt oi, sunt şi duşmanii lor.

- Şi ce-aţi mai făcut?

- Un cioban, de la o stână vecină, a venit în vizită la noi. Ştia de armă. A vrut   să-mi arate ce ştie el să facă. Din neatenţie, a împins un cartuş în ţeavă şi a apăsat pe trăgaci ca să audă ţăcănitul. Glonţul a plecat din puşcă şi a trecut prin piciorul meu stâng,  fracturându-mi osul.

- Te-a durut?

- Pe moment, nu m-a durut. Eram prea speriat. După un timp, am înţeles că situaţia e gravă.

- Şi ce-ai făcut?

- Un alt frate, Gheorghe, care venise să aducă alimente (slănină, mălai), se găsea la un pas de mine. A fugit  să-i anunţe pe părinţi. Tata se afla la arat tocmai în partea opusă a comunei. A venit cu căruţa abia pe înserat. Toader s-a ascuns pentru a nu da ochii cu tata.

- Şi ce a făcut tatăl tău? Te-a dus la doctor?

- M-a dus la spital, la Vişeu de Sus. Acolo mi-au tratat şi rănile pe care mi le-au făcut câinii. Mi-au operat piciorul şi mi l-au pus în ghips. S-a vindecat, dar a rămas puţin mai scurt decât cel sănătos. De aceea şchiopătez puţin.

- N-ai fost cuminte...

- Ai dreptate, nu am fost cuminte. Am avut intenţii bune, dar trebuia să-i spun mamei ce planuri am… Nu m-ar fi lăsat să plec. Din pricina acestor întâmplări, nu am putut să merg la şcoală atunci când am împlinit şapte ani. Despre primul an de şcoală îţi voi povesti cu altă ocazie.

- Eu voi fi cuminte, chiar dacă nici eu nu pot să stau prea mult liniştită.

- Ştiu că vei fi cuminte. Tu eşti fetiţă, ai televizor, mergi la grădiniţă, ai jocuri… Eu am trăit în alte condiţii.

- Bunicule, ne-am înţeles! Mâine îmi povesteşti mai departe. Mi-ai promis!

- Am promis. Eu îmi respect promisiunile!

Vizualizări: 13

Răspunde la Aceasta

Parteneri

Suflet si spirit de mediator

 ADEVǍRUL

ADVOCACY GRUP SEBES

advocacy.sebes@yahoo.com

                

ECHIPA

VIRGINIA - SMARANDITA BRAESCU


  

si PETRU FAGARAS,  creatorii retelei, administratori principali

 

NICK IOSUB

Administrator activitate

 

MARIANA DUMITRAN

Comentator texte

Activitatea Recentă

Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Poezii de Ioana Silvia Dîmbean (preluate de pe Cenaclul eCreator director Ioan Romeo Roşiianu) a lui Petrica Fagaras
cu 1 oră în urmă
CIOBOTARIU MARIA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Crăiasa fată a utilizatorului Bățmîndru Lucia
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Crăiasa fată a lui Bățmîndru Lucia
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Doar fragii sălbatici a lui Nicolae Vălăreanu Sârbu
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Nichita a lui Nicolae Vălăreanu Sârbu
cu 1 oră în urmă
CIOBOTARIU MARIA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Dilema a utilizatorului blaga valeriu-catalin
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Dilema a lui blaga valeriu-catalin
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Teama se închide în trup a lui Nicolae Vălăreanu Sârbu
cu 1 oră în urmă
Petrica Fagaras a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Poezii de Ioana Silvia Dîmbean (preluate de pe Cenaclul eCreator director Ioan Romeo Roşiianu) a utilizatorului Petrica Fagaras
cu 18 ore în urmă
Postarea de blog a utilizatorului Petrica Fagaras a fost prezentată
cu 18 ore în urmă
Pictograma profiluluiPetrica Fagaras i-a dăruit un cadou utilizatorului Vasilica Ilie
cu 19 ore în urmă
Suciachi Maria- Simona şi Petrica Fagaras sunt acum prieteni
cu 19 ore în urmă
Pictograma profiluluiVasilica Ilie i-a dăruit un cadou utilizatorului Petrica Fagaras
cu 20 ore în urmă
Petrica Fagaras şi-a actualizat profilul
cu 21 ore în urmă
Lui Petrica Fagaras i-a plăcut profilul lui Irina Lucia Mihalca
cu 21 ore în urmă
Lui Petrica Fagaras i-a plăcut profilul lui Anabella Cotovanu
cu 21 ore în urmă
Lui Petrica Fagaras i-a plăcut profilul lui Mariana Dumitran
cu 21 ore în urmă
Lui Petrica Fagaras i-a plăcut profilul lui Mediatorul cartii
cu 21 ore în urmă
Pictograma profiluluiPetrica Fagaras i-a dăruit un cadou utilizatorului Vasilica Ilie
cu 21 ore în urmă
Plătică Petru a lăsat un comentariu pentru SIMILIE CARLA-CLAUDIA
ieri

Forum

Nu v-am uitat dragii mei! De aceea, iata, va dedic "raiul lacrimei" mele de pe "plaiul meu românesc"!

Începută de Maria CROCY în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Apr 14, 2017. 4 Răspunsuri

Azi am gasit un mesaj, care mi-a provocat subit o durere.Indragita scriitoare,  Viorela Codreanu mi-a trimis un mesaj : "Ne-ati uitat cu totul ???" Desi…Continuare

Cuvinte cheie : ţară, cuvânt, iubire

Cura de gândire

Începută de Maria CROCY în Neîncadrat în categorii. Cel mai recent răspuns de Maria CROCY Apr 25, 2018. 23 Răspunsuri

 Apa are propria-i inteligență : sapă maluri;  hrănește; spală și înmoaie; debordează lin sau sălbatic; vindecă boli; evaporă și ascultă muzică (numai simfonie). Succederea unor emoții intense aduc…Continuare

Cuvinte cheie : crocy, maria, conștiință

Geometria cunoașterii (după „Ascunde poete întristarea” de Emanuel Pope)

Începută de Maria CROCY în Neîncadrat în categorii. Cel mai recent răspuns de Maria CROCY Oct 26, 2015. 15 Răspunsuri

Axă : cer –apă –pământ.Meridian – cuvânt necunoscut din unghi drept.Linia – curbă întinsă,…Continuare

Cuvinte cheie : întristarea, poete, ascunde

SUFLETE BĂTRÂNE!

Începută de Smeu-Mare Elena în Neîncadrat în categorii. Cel mai recent răspuns de Smeu-Mare Elena Dec 31, 2014. 4 Răspunsuri

SUFLETE BĂTRÂNE!Citesc Fie cuvintele unui filosof anonim, Fie frica din ochiul omenesc Care vede ce prompt îmbătrânim!Noi, Muritorii, trăim şi mult, dar şi puţin, Pe când cei pe dinăuntru goi Trăiesc…Continuare

DEFINIŢIE

Începută de emilia popescu rusu în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Oct 26, 2015. 4 Răspunsuri

Iubirea ta... albă pasăre,minusculă,rotindu-se concentric în făptura mea.Iubirea mea...întinderea albastră,scăldând plaja sufletului tău,cu nisipuri aurii mişcătoare...Continuare

JUSTIFICARE

Începută de emilia popescu rusu în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Aug 16, 2016. 4 Răspunsuri

Un fior străbate fiinţa,nostalgii şi-au făcut cuib în suflet,tristeţi...visări... cu chip de poezie,o pală de lumină înaripează clipa.Viaţa îşi deapănă firul...lumea de rostu-i îşi vedenumai…Continuare

PRIMĂVARA

Începută de Elena Buldum în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Apr 14, 2017. 3 Răspunsuri

Poema curt d’ELENA BULDUM traduït del romanés al català per PERE BESSÓestació de primaveraen les galtes rogesbotons de peoniesllagrimegenla rosada del matí***anotimp de primăvarăîn obraji roșiiboboci…Continuare

Zburați cu propriile voastre aripi

Începută de Bota Claudia în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Bota Claudia Iun 13, 2016. 3 Răspunsuri

Zburați cu propriile voastre aripiAutor: Claudia BotaZburați mereu în largul vieții,Cu…Continuare

Cuvinte cheie : zbor, aripi, poezie

Iarna

Începută de Mariana Bendou în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Bendou Dec 26, 2014. 2 Răspunsuri

Iarnã, du-te!…Continuare

Cuvinte cheie : 2014, Bendou, Mariana, iarna

UMĂRUL TĂU

Începută de Aida Zaharia în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Aida Zaharia Feb 8, 2014. 2 Răspunsuri

Colorează-mi viselecu mănunchiuri de stele,adunate din abisul întunecat al nopțilorcând stau cu ochii pironițiîn neantCăutându-mi punctul de sprijinde care să mă agăț,de care să mă avântsă merg mai…Continuare

© 2020   Created by Petru Făgăraş.   Oferit de

Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor