Cenaclul "Sunetul muzicii"

poezie, proză, muzică, pictură, fotografie, filozofie, evenimente culturale

 

            - Bunicule, acum eşti liber? Putem povesti?

            - Da, nepoţica mea dragă! Despre ce vrei să vorbim?

            - Mi-ai promis că îmi povesteşti cum a fost primul tău an de şcoală.

            - Ai dreptate. Să mergem în grădină, să ne aşezăm pe băncuţă şi să vorbim!

            Bunicul o luă de mânuţă pe nepoţica lui şi merseră în grădină. Înflorise liliacul şi se auzea zumzetul albinelor. Din când în când, treceau bâzâind câte un bondar dungat având picioruşele pline cu polen şi câte un fluture galben.

            - Îţi aminteşti că nu am mers la şcoală la şapte ani…

            - Sigur, bunicule, ai fost în spital. Spune mai departe.

            - În prima zi de şcoală, am mers singur, pentru că toţi cei mai mari aveau de lucru. Am intrat în clasă, după ce am ciocănit în uşă. Am salutat creştineşte cum ştiam de acasă şi am sărutat mâna protopopului Tarţea Ion, care era învăţător.

            - Ce este protopopul?

            - Un preot cu funcţie mai mare. În sat nu era în acel moment un învăţător cum sunt acum, aşa că, protopopul avea şi rolul de învăţător.

            - Am înţeles.

            - Am răspuns la câteva întrebări şi am fost trimis să iau loc pe un scaun de bancă ce nu avea pupitru în faţă.

            - Cum, aveai scaun de bancă, dar nu aveai unde să scrii şi unde să-ţi pui ghiozdanul?

            - Cam aşa. Am fost neplăcut impresionat de acest loc. Aveam în trăistuţă o tăbliţă cu condei de piatră şi cârpă de şters, aveam un abecedar mai vechi (moştenire de la fraţii mai mari), prune şi pere uscate, sâmburi de harbuz şi pâine de mălai.

             - Cum, nu aveai caiete?

             - Nu, atunci copiii din clasa întâi aveau o tăbliţă pe care zgâriau cu un obiect din piatră. Ai şi tu un joc asemănător, dar din material plastic, pe care scrii cu un creion special şi poţi să ştergi trecând cu o ramă mobilă…

              - Da, aşa e. Am înţeles asta. Am înţeles că aveai un abecedar vechi, dar de ce ai mers la şcoală cu prune uscate şi sâmburi… Ce fel de sâmburi, că n-am înţeles?

              - De harbuz, adică de dovleac. Aşa se spune în Maramureş.

              - Bine, dar de ce pâine de mălai?

              - Pentru ca părinţii mei cultivau porumb şi făceau mămăligă şi pâine din porumb. Era foarte bună. Era un fel de prăjitură. Facem o dată, să te convingi. Se face cu iaurt, nu cu drojdie…

              - Fii atent, ai promis!

              - Da, am promis!

              - Spune mai departe! Ce ai mai făcut?

               - În dimineaţa următoare m-am dus la şcoală mai devreme. Am ocupat un loc convenabil, am scos pe bancă abecedarul şi tăbliţa, iar când au venit alţii să-şi ocupe locul, n-am mai cedat.

               - Măcar aveai o bancă bună…

               - Când a venit protopopul, s-a uitat la tăbliţa care aveam scrise nişte socoteli, calcule. Probabil nu erau corecte. M-a întrebat dacă am scris eu sau altcineva. I-am răspuns că eu le-am făcut. Atunci, el a deschis abecedarul şi mi-a spus să citesc la „oi”. Am citit. A deschis cartea către sfârşit. Am citit şi acolo. Atunci preotul a luat de pe alt rând de bănci un manual de clasa a III-a. Am citit şi acolo...

               - Ştiai să citeşti? Erai în a doua zi la şcoală.

               - Am avut fraţi mai mari. Într-o zi am întrebat ce e un semn, a doua zi l-am întrebat pe altul ce e alt semn… Am învăţat să citesc mai mult pentru că nu aveam voie să merg pe piciorul operat. Şi îmi plăcea. Când nu mă descurcam singur, găseam urgent pe cineva să mă ajute. Toţi cei mai mari ca mine citeau atât cu litere de care ştii tu…

               - Ştiu câteva litere: I, O, M, N şi A… şi R.

               - Mai e un an până mergi la şcoală. Eu învăţasem şi literele chirilice.

               - Cum sunt literele alea?

               - Seamănă cu cele de pe conservele greceşti.

               - Sunt mai urâte! Spune mai departe!

               - Protopopul m-a trimis pe alt rând de bănci. Asta însemna că m-a trecut în clasa a doua, fără să o fi făcut pe prima.

                - Ce frumos!

                - Frumos. Am ajuns coleg cu cei de vârsta mea.

                - Era frumos la şcoala ta?

                - Mie mi-a plăcut să învăţ. Nu după mult timp, protopopul a fost ales senator. A plecat la Parlament, iar în clasă a rămas cu noi diacul Alexa.

                - Ce e diacul?

                - Unul dintre cei care îl ajută pe preot.

                - Am înţeles. Mai departe!

                - Eram puţini elevi în sat şi toţi învăţam în aceeaşi sală. Acest mod de lucru se numeşte simultan. De exemplu: învăţătorul citeşte cu clasa întâi, dar elevii din clasa a doua fac calcule, cei din clasa a treia citesc despre plante, iar clasa a patra citeşte un text despre strămoşii noştri. Apoi, clasa întâi scrie, clasa a doua citeşte, clasa a patra desenează…

                - E interesant.

                - În anii următori au venit nişte învăţători tineri despre care am aflat mai târziu că erau elevi de la şcoala normală.

                - Ce e şcoala normală?

                - Şcoala pentru învăţători. Aceştia erau trimişi la noi înainte de terminarea şcolii pentru că nu erau destui învăţători la sate. Aşa era atunci.

                - Erau puţini copii, puţini învăţători…

                - Da. Totuşi, cine voia să înveţe putea învăţa. Să terminăm etapa! În ultimul am pe care l-am făcut la şcoala din sat,  ne-a lua în primire preotul Arcaş Ioan. Eram doar doi elevi în clasa a IV-a. Aveam un avantaj faţă de colegi: aveam dreptul să citim cărţi din biblioteca şcolii. Ni s-a spus că noi vom merge la şcoală „mai departe”.

                 - Adică cum „mai departe”?

                 - Adică să mergem în clasa următoare. Atunci copiii rămâneau cu patru clase. Asta a fost de mult… Mămica ta a trebuit să înveţe cel puţin 11 clase.

                - Sigur, dar eu ştiu că e ingineră. Câte clase a învăţat?

                - Putem spune că a făcut şaisprezece clase.

                - Mult. Şi eu voi merge la şcoală! Vreau să mă fac învăţătoare sau profesoară.

                - Aşa să faci! Să înveţi bine şi să ajungi ceea ce vrei tu!

                - Îţi mulţumesc, bunicule, că îmi povesteşti!

                - Îmi place că mă asculţi! Eşti o fetiţă cuminte!

                Soarele trecuse de vârful plopului din apropiere. Bunicul o luă de mânuţă pe nepoţica lui şi se îndreptară spre casă, nu înainte ca bunicul să promită încă o povestire.

Vizualizări: 22

Răspunde la Aceasta

Parteneri

Suflet si spirit de mediator

 ADEVǍRUL

ADVOCACY GRUP SEBES

advocacy.sebes@yahoo.com

                

ECHIPA

VIRGINIA - SMARANDITA BRAESCU


  

si PETRU FAGARAS,  creatorii retelei, administratori principali

 

NICK IOSUB

Administrator activitate

 

MARIANA DUMITRAN

Comentator texte

Activitatea Recentă

Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Poezii de Ioana Silvia Dîmbean (preluate de pe Cenaclul eCreator director Ioan Romeo Roşiianu) a lui Petrica Fagaras
cu 1 oră în urmă
CIOBOTARIU MARIA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Crăiasa fată a utilizatorului Bățmîndru Lucia
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Crăiasa fată a lui Bățmîndru Lucia
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Doar fragii sălbatici a lui Nicolae Vălăreanu Sârbu
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Nichita a lui Nicolae Vălăreanu Sârbu
cu 1 oră în urmă
CIOBOTARIU MARIA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Dilema a utilizatorului blaga valeriu-catalin
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Dilema a lui blaga valeriu-catalin
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului CIOBOTARIU MARIA îi place postarea pe blog Teama se închide în trup a lui Nicolae Vălăreanu Sârbu
cu 1 oră în urmă
Petrica Fagaras a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Poezii de Ioana Silvia Dîmbean (preluate de pe Cenaclul eCreator director Ioan Romeo Roşiianu) a utilizatorului Petrica Fagaras
cu 17 ore în urmă
Postarea de blog a utilizatorului Petrica Fagaras a fost prezentată
cu 18 ore în urmă
Pictograma profiluluiPetrica Fagaras i-a dăruit un cadou utilizatorului Vasilica Ilie
cu 18 ore în urmă
Suciachi Maria- Simona şi Petrica Fagaras sunt acum prieteni
cu 19 ore în urmă
Pictograma profiluluiVasilica Ilie i-a dăruit un cadou utilizatorului Petrica Fagaras
cu 19 ore în urmă
Petrica Fagaras şi-a actualizat profilul
cu 21 ore în urmă
Lui Petrica Fagaras i-a plăcut profilul lui Irina Lucia Mihalca
cu 21 ore în urmă
Lui Petrica Fagaras i-a plăcut profilul lui Anabella Cotovanu
cu 21 ore în urmă
Lui Petrica Fagaras i-a plăcut profilul lui Mariana Dumitran
cu 21 ore în urmă
Lui Petrica Fagaras i-a plăcut profilul lui Mediatorul cartii
cu 21 ore în urmă
Pictograma profiluluiPetrica Fagaras i-a dăruit un cadou utilizatorului Vasilica Ilie
cu 21 ore în urmă
Plătică Petru a lăsat un comentariu pentru SIMILIE CARLA-CLAUDIA
cu 23 ore în urmă

Forum

Nu v-am uitat dragii mei! De aceea, iata, va dedic "raiul lacrimei" mele de pe "plaiul meu românesc"!

Începută de Maria CROCY în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Apr 14, 2017. 4 Răspunsuri

Azi am gasit un mesaj, care mi-a provocat subit o durere.Indragita scriitoare,  Viorela Codreanu mi-a trimis un mesaj : "Ne-ati uitat cu totul ???" Desi…Continuare

Cuvinte cheie : ţară, cuvânt, iubire

Cura de gândire

Începută de Maria CROCY în Neîncadrat în categorii. Cel mai recent răspuns de Maria CROCY Apr 25, 2018. 23 Răspunsuri

 Apa are propria-i inteligență : sapă maluri;  hrănește; spală și înmoaie; debordează lin sau sălbatic; vindecă boli; evaporă și ascultă muzică (numai simfonie). Succederea unor emoții intense aduc…Continuare

Cuvinte cheie : crocy, maria, conștiință

Geometria cunoașterii (după „Ascunde poete întristarea” de Emanuel Pope)

Începută de Maria CROCY în Neîncadrat în categorii. Cel mai recent răspuns de Maria CROCY Oct 26, 2015. 15 Răspunsuri

Axă : cer –apă –pământ.Meridian – cuvânt necunoscut din unghi drept.Linia – curbă întinsă,…Continuare

Cuvinte cheie : întristarea, poete, ascunde

SUFLETE BĂTRÂNE!

Începută de Smeu-Mare Elena în Neîncadrat în categorii. Cel mai recent răspuns de Smeu-Mare Elena Dec 31, 2014. 4 Răspunsuri

SUFLETE BĂTRÂNE!Citesc Fie cuvintele unui filosof anonim, Fie frica din ochiul omenesc Care vede ce prompt îmbătrânim!Noi, Muritorii, trăim şi mult, dar şi puţin, Pe când cei pe dinăuntru goi Trăiesc…Continuare

DEFINIŢIE

Începută de emilia popescu rusu în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Oct 26, 2015. 4 Răspunsuri

Iubirea ta... albă pasăre,minusculă,rotindu-se concentric în făptura mea.Iubirea mea...întinderea albastră,scăldând plaja sufletului tău,cu nisipuri aurii mişcătoare...Continuare

JUSTIFICARE

Începută de emilia popescu rusu în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Aug 16, 2016. 4 Răspunsuri

Un fior străbate fiinţa,nostalgii şi-au făcut cuib în suflet,tristeţi...visări... cu chip de poezie,o pală de lumină înaripează clipa.Viaţa îşi deapănă firul...lumea de rostu-i îşi vedenumai…Continuare

PRIMĂVARA

Începută de Elena Buldum în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Dumitran Apr 14, 2017. 3 Răspunsuri

Poema curt d’ELENA BULDUM traduït del romanés al català per PERE BESSÓestació de primaveraen les galtes rogesbotons de peoniesllagrimegenla rosada del matí***anotimp de primăvarăîn obraji roșiiboboci…Continuare

Zburați cu propriile voastre aripi

Începută de Bota Claudia în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Bota Claudia Iun 13, 2016. 3 Răspunsuri

Zburați cu propriile voastre aripiAutor: Claudia BotaZburați mereu în largul vieții,Cu…Continuare

Cuvinte cheie : zbor, aripi, poezie

Iarna

Începută de Mariana Bendou în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Mariana Bendou Dec 26, 2014. 2 Răspunsuri

Iarnã, du-te!…Continuare

Cuvinte cheie : 2014, Bendou, Mariana, iarna

UMĂRUL TĂU

Începută de Aida Zaharia în Exemplu de Titlu. Cel mai recent răspuns de Aida Zaharia Feb 8, 2014. 2 Răspunsuri

Colorează-mi viselecu mănunchiuri de stele,adunate din abisul întunecat al nopțilorcând stau cu ochii pironițiîn neantCăutându-mi punctul de sprijinde care să mă agăț,de care să mă avântsă merg mai…Continuare

© 2020   Created by Petru Făgăraş.   Oferit de

Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor