Se apropiau sărbătorile de iarnă. Orașul era scăldat în lumini, oamenii mișunau încă pe străzi cuprinși de spiritul crăciunului, tinerii se plimbau agale hârsâindu-și picioarele prin zăpada proaspătă iar ea ședea pe bancă și privea cu nesaț împrumutând fără voie o stare de bine pe care nu și-o putea explica. Își trase mănușile în mâinile înghețate(nici nu băgase de seamă cât de frig se făcuse), se ridică petrecându-și geanta peste umărul drept și se îndreptă grăbită spre centru, acolo unde…

     Soarele se strivise de crupa norilor sângerând spre capătul zilei în timp ce se prelingea leneș peste marginea zării.Doar creștetul său mai zăbovea pe umerii unui nor vinețiu ce ședea stingher în poala întunecată a înserării.

Dincolo de lumina difuză a lămpii pereții tapetați de umbre mohorâte îi apăsau umerii încovoiati a neputință.Privirea-i era ațintită spre fotoliul gol, acoperit cu pledul din lână roșie, achiziționat cu ceva timp în urmă din târgul artizanilor. Prin fereastra…

S-au deschis...!

ochi cenusii, lumina arsa,

Fluture Negru cu pasi aurii...  .

S-au deschis...!

Porti ferecate de-un blestem milenar...

Ninge cu scrum,

in urma-ti vantul, cerne venin.

Stele...pietre cazatoare din cerul senin...  .

S-au deschis...!

Desertul cerseste apa s-o-nnece-n nisip,

Tu lumina s-o cumperi pe-un suflet curat,

...Fluture Negru...transformat... .

S-au…

ŞI EU PLÂNG, ŞI TU PLÂNGI, ŞI EL PLÂNGE...

În primele zile de independenţă,

nou-născutul îşi plânge protecţia cordonului ombilical;

Copiii plâng cu mofturi pentru a se face prezenţi

şi pentru a-şi ţine autoritari în frâu părinţii neascultători.

Părinţii îşi plâng unele lipsuri

şi lipsa părinţilor...

Şi stelele plâng...

Pe cioturi de cruci fără nume,

îşi plâng durerea oaselor amestecate cu tină

în…

De-atâtea toamne mă-ntâlnesc cu tine

Ce gânduri am şi ce nevoi m-apasă,

Pun zbor în aripi şi nespus îmi vine

S-adun…

plec.

la răsărit de cuvânt, simt viaţa din mine răsucind stiletul în miezul luminii.

plec fruntea deasupra pragului infinitului,…

Vasilica Ilie – RĂSCRUCEA DESTINULUI

În microromanul RĂSCRUCEA DESTINULUI (Ed. PIM, 2011), Vasilica Ilie, pornind de la o întâmplare adevărată, construieşte o dramă iniţiatică, bazată pe viaţa personajului principal, Frusina.

Acţiunea se desfăşoară într-un sat din Bărăgan, în care tradiţiile nu se alteraseră, deşi regimul comunist ateu devalidase credinţa.

Personajul Frusina întruchipează, până la un moment dat, drama unei foste colege de liceau al…

LUCIAN BLAGA – REMINISCENȚĂ RENASCENTISTĂ ÎN CULTURA ROMÂNĂ… de Adina Sorohan

            Cum putem regăsi fiorul creativ al celor pentru care timpul şi-a oprit tainicul…

http://boema.inforapart.ro/reviste/Boema033.pdf

• Anne, locuieşti în „Micul Paris” al românilor, un oraş plin de istorie şi cultură. S-o luăm deci cu începutul: unde ai copilărit ?…

Măicuţă dragă, vine Crăciunul!

Deschide porţile

că-ţi va veni copilul

de acolo unde-i numai dor!

Măicuţă scumpă,

împodobeşte casa

căci mirosul de busuioc si gutuie ,

vreau să-l port cu mine

atunci când sunt departe!

Măicuţă bună,

pregăteşte masa,

unde în jurul acestui altar

ne vom simţi din nou oameni!

O, măicuţa mea,

alungă lacrima

căci va veni…

...şi gânduri, 

lent îşi aruncă 

sămânţa. 

visez un capăt de fire. 

încerc ciobului 

îngăduinţa. 

iubirea îmi este ascunsă, 

în pădurea de foc 

şi de jad. 

în romb ascuţit 

mi-e dorinţa. 

mă tai în muchii 

şi tac... 

tac alergând printre flăcări. 

mă arunc în prăpăstii, 

destin, 

îmi este vrajba nestinsă, 

dintre humă 

şi cerul…

lasă-mă să-mi întind braţele, la umbra cuvintelor tale.

mă voi rătăci, ştiu.

primeşte-mi gândul şi gestul rămas în dalta înfiorării,…

Mă rătăcesc pe drumuri neumblate

Şi-mi caut mângâieri în gânduri.

M-aş rătăci pe drumuri însetate

De iubire. Şi, printre rânduri,

Aş poposi pe-alei adevărate…

Şi tot mai caut drumurile line…

Dar simt că mă rătăcesc mai mult

Pe zi ce trece. Ochii mei văd bine:

Numai vremuri grele, cu tumult!

Mi-e tare dor… de liniştea din mine!

Mă rătăcesc şi pe cărări bătute.

Nu mai am nicio încredere.

Pe…

        O vorbă binecunoscută spune cam aşa: atunci când ţi se închide sau nu ţi se deschide o uşă, îndrăzneşte şi intră pe-o fereastră. Să nu renunţi şi să îndrăzneşti înseamnă să-ţi păstrezi credinţa şi speranţa, chiar şi atunci când îţi lipseşte curajul şi nu vezi limpede ce şi cum ar fi mai bine să faci. Inaintând şi acţionând, ceaţa se ridică şi dobândeşti claritate. Atitudinea noastră este diferenţa care face excelenţa.

Aceste gânduri mi-au fost inspirate…

...pe ţărmul mâinilor mele,

aş împrumuta dalta pleoapelor

plecate în infinit,

pentru…

ţin minte

doar foşnetul spiţelor printre cuvinte şi lumina aceea...

...venită în paşi de bucurie …

la ce mai este bună sensibilitatea,

dacă bocancii tot grei sunt şi vin, şi vin, pe drumurile prăfuite ale indiferenţei.

şi calcă,…