La Masa Tăcerii e zgomot acut;

                                                                 Îşi plânge tăcerea dumnezeul

Şi rodul din urmă şi suflul pierdut

În piatra ce-şi…

sicriul meu de sticlă e neîncăpător

își ține duhu-n oasele de cretă

c-o răsuflare smulsă din aripi de Condor

de m-ai opri o clipă

din vraja undelor de dor

mă leg de tine stâncă în risipa

prea lunga mea trăire de neînvingător

își toarnă în laringe chinul pâinii

e prea târziu la mine

și prea din vremea lor

iar creta albă roasă

 se-ntoarce către sine

mi-e…

Stare. O iarnă ostentativă

Simt ca iarna aceasta a devenit insistentă;

vrea să-mi intre în oase pentru toată viaţa.

S-a încolăcit ca un şarpe de şira spinării,

a pătruns în măduvă. O simt că îmi umblă prin tot corpul,

că îmi bate ostentativ la poarta inimii.

Acolo, am pus de pază primăvara de când m-am născut.

nu poate să pătrundă nici cel mai mic gând negativ.

Mai bine să-mi implodeze inima de iubire şi…

îmbracă-te cu mine 

de vrei să fii kamikaze 

sunt toxic, exploziv 

pentru tine sunt acid sulfuric 

sărutul îţi sfârâie pe buze 

ca un tăciune aprins 

ai face dragoste cu-n fier înroşit? 

singurătatea ţi-e drogul 

injectat în vene de mică 

dependenţa de el -şarpe de foc 

eu sunt antiveninul 

durerea de-a mă avea 

trezire la viaţă 

arde-ţi solitudinea în braţele mele 

Motanul Toto

Fulgul alb din pălărie

Îmi aduce bucurie,

Pufuleţ cu ochi senini

În grădina mea cu crini!

Gheme, ciucuri şi târlici

Le aruncă prin urzici.

Motănelul jucăuş

Pare-un ghemotoc de pluş;

Sare-n zăpada pufoasă

Cu hăinuţa lui cea groasă.

Când stăpâna-l dojeneşte,

El cască şi…

O femeie-şi ţinea iubirea ascunsă-n sân...,

(îşi aducea rar aminte de ea)

Când cineva îi privea sânii,

atunci i se părea…

Cainele ranit, intinsa isi lasa

blana inclestata de viata.

Isi cere dreptul la painea de – acasa

Isi cere dreptul la purici, la harta.



Cainele ranit, parca se teme,

carare facand printre spirit si trup.…

site concurs  

Colegiul Naţional "Nichita Stănescu" Ploieşti

vă invită să participaţi la

Concursul Internaţional "Lecţii cu Nichita" -  Ediţia a II-a, martie 2012

Concursul este inspirat de opera poetului Nichita Stănescu. Ediţia de anul acesta se bucură de participarea a 7 şcoli din 6 state europene (Polonia,…

Doamne, limpezeşte-mi ochii,

spală-mi privirea,

aşază-mă cu faţa la chipul tău,

picură-mi lacrima pe rugăciune!

Ascultă-mi căinţa inimii,

plânge-mi suferinţa curată

şi primeşte-mi păcatul în nepăcatul tău

unic şi necuprins!

Iartă-mi neputinţa şi ignoranţa

care s-au născut în mine,

prinde-mi în mâinile tale sufletul

şi-l mângâie cu degetele!

Însoţeşte-mă pe drumul negru,

fă-mi mai uşoară crucea

pe care o să mi-o pună…

frunză galbenă pălită

spaimă și sobor

ca un sunet de arginți

vis înșelător

în ecou de sunet curs

îmbrâncit de-o geană

sub copite de amurg

se deschide rană

se tot pupă cu asfaltul

poate se topește

dar sare din loc în altul

și iar mă uimește.

surugiul străbătând

răvășiri de Rai

se transcede trup de vânt

tropot de mălai.

și din el…

Am găsit la marginea drumului
o harpă.
O aruncase un călător dintr-o maşină.
Am dus-o în a mea casă
să cânt
cântecul timpului pierdut.
Si am tot cântat,
mereu am cântat,
până când...,obosită,
am ciupit mai tare corzile.
S-a dezacordat.
Sunetele nu se mai îmbrăţişau,
să poată dansa sufletul.
Ce să mai fac?
Am sfărâmat-o în mii de cioburi
şi am lăsat-o să zboare
pe drumul vântului.

sunt prea multe odăi colorate

în acest castel

îmi spunea sălbatica zână

trebuie să treci prin toate

să le poți rosti necuprinsul

peste cerneala zidurilor de sticlă

să te scurgi

ca un apus nevăzut

și să muști din fiecare clipă

câte o imagine spânzurată

de vârful colțurilor albe

și prea multe uși

ieșiri sau intrări în același cerc deschis

pe geana udă…

Nu-mi puneţi pe cap fărădelegile

şterse din coroana bătută-n rugină!

Locurile bântuite de stafii de gheaţă

ninse cu…

De vrei sa te cununi,

sa stii, ca nu - i totuna,

tot vantul, ploaia si furtuna

s-ar razvrati

sa curga - n locul meu,

sa scurme pe sub…

scrie-mi în palmă 

firele de ger 

ninsorile acoperă de noi 

ascunde vise-n tânguiri de vânt 

 rămâi 



nu mă striga 

până când eu 

nu voi zdrobi-ntre pleoape ultimul sărut 

și glezna îmi va plânge 

nemurire 



e trist 

și dor de dor adus 

în pragul unui zbor tangențial 

îmi izvorăște pe obraz 

iubire 



mă trec 

cămașă peste timp 

cărare-mi fac din răvășite plete 

pe frunte infinitul îți așez 

a…

Un vis de iarnă în calotă
A ridicat suflarea-n nuc
Şi ne rostind măcar o iotă
Zăpada a năvălit buluc.

Năuc
A-ncremenit şi nucul,
Prin crengi speriate suflă viu
Un vânt ce şi-a uitat muştiucul
Şi trage fum din horn,
Diliu.

Să ştiu
Mi-ar conveni şi mie
Din nea să torc pufos veşmânt
Să te-nvelesc în el, zurlie,
Din nuc să scutur pe pământ

Bulgări de gând ca jucărie
Să te stropească în cuvânt.

de treci îndestulat prin ceaţă

să nu te miri că sunt mai albă

decât tot albul de zăpadă

să nu te miri de-mi curge vremea

 şi valul parcă mă invinge

că într-o zi sub alte geruri

 bătaia clopotelor plănge

pe ţărmuri irosite

 goale

cad umerii mei cocârjiți

de cei ce s-au lăsat pe dânşii

 să treaca munţii-nlănțuiți

să treacă drumurile-ntinse

de arşiţa păgânei lumi

la jug…

Mă îndepărtez

despuiat de frunze

cu urechea surdă la cântecul inimii

unde locuiesc păsările…

scriu pagini de-omăt

cu pași rătăcind nicăieri

caut urme de tot și nimic

îmbrățișând dâre de fum...

sub  umbre de aripi înghețate

îmi adăpostesc privirea

orbită de scânteile altei ierni

când nu  înghețau cuvinte pe buze

și-n inimi nu viscoleau despărțiri...

escaladez dune albe

scormonind după  culori optimiste

ce le-aș fi vrut ascunse

în ochii tai-

nu găsesc  decât oaze

de…

rătăcesc pe cheiuri pustii

în nopţi cu stele de gheaţă

în timpan mi se sparg valurile tăcerii

citesc în nisipul clepsidrei

scrisori în braile

degetele se-nfig adânc în negura timpului

pipăi aerul în cautarea drumului spre cer

sunt un orb rătăcit

paşii mă poartă spre mlaştini

unde ţipătul lişiţelor mă cheamă patetic

străbat păduri seculare

copacii mă simt

întind frânghii spre mine

încă un pas şi moartea cu braţe de lemn

mă…