tu?

[Anne Marie Bejliu]

te ştiu,

de când lacrima dintâi a fiinţei mele,

a picurat lumină,

în hexagoanele primului fagure...

m-am rătăcit de tine,

când fulgerul a ars vidul dintre inimile noastre.

n-ai lăsat sunetele să alerge pe iarba cuvintelor

te ştiu...

îmi eşti glasul din piatra rotund dăltuită

între două coloane de foc

ale pulsului vieţii...

mai eşti...

fluturele ce aleargă pe trupul meu,

când somnul îl caut printre firele lunii,

în noaptea adâncă a iubirii nerostite,

doar trăite,

până la zborul de taină al vulturului gândurilor

neîntrupate în vers

[Bianca Dobrescu]

Aici : "când somnul îl caut printre firele lunii,"

sună greoi, ai putea scrie: "când caut somnul printre firele lunii"

 

Doar o sugestie, în mare mi-a plăcut. Un poem bun!  Felicitări!

[Anne Marie Bejliu]

mulţumesc frumos.

 am vrut să evit sonoritatea neplăcută al acelui când caut, atunci când se citeşte cu voce tare textul. 

[Bianca Dobrescu]

Anne, într-adevăr ai evitat-o însă,  citind cu voce tare m-am blocat tot la acel vers :), ai putea renunţa complet la el :) ar suna mai ok, zic eu:

 

fluturele ce aleargă pe trupul meu,

când somnul îl caut printre firele lunii,

în noaptea adâncă a iubirii nerostite,

doar trăite,

până la zborul de taină al vulturului gândurilor

neîntrupate în vers

 

 

[Bianca Dobrescu]

Sau ai putea scrie: "în timp ce caut somnul..."

[Anne Marie Bejliu]

dar va veni ceva de genul:

 

în timp ce...

în noaptea...

 

şi înec cititorul în doi de în

 

mă gândesc  cum să reformulez. mulţumesc frumos :)

[Bianca Dobrescu]

fluturele ce aleargă pe trupul meu,

în timp ce caut somnul  printre firele lunii,

şi noaptea adâncă a iubirii nerostite,

doar trăite,

până la zborul de taină al vulturului gândurilor

neîntrupate în vers

 

[Anne Marie Bejliu]

încă odată, mulţumesc pentru sugestii.  o zi frumoasă!

[Bianca Dobrescu]

Plăcerea mea!

Asemeni! :)

[Anne Marie Bejliu]

Muţumesc din inimă, Maria!