acum nu vreau să plâng nu vreau ca să acuz
ci intre două stații de autobuz
sute de mii de gânduri din minte-am s-adun
pe-o coală-am să le pun.

*

vorbele frumoase și planuri de copii
pe care toți ceilalți le cam vedeau prostii
dar noi îndrăgostiți cu sufletul frumos
le luăm în serios .

*

toți cei care apoi or sa le citească
vor vrea ca să se recunoască.
și ca să pot s-alung îngrozitor blestem
eu înapoi te chem

mi-am pus pijamaua-ndungi
și m-am așezat la geam
ca să văd cum primii fulgi
se așează-ncet pe ram.

lângă mine, pișicher
-și el tot în pijama -
întins pe calorifer
își tot spală blănița .

când și când deschide-un ochi,
vrea să prind-așa din zbor,
să nu-i fie de deochi! ,
fulgii care cad ușor.

stelele se-aprind pe cer

și afară-i tot mai ger

se așează peste casă

albă cușmă grea și groasă .

*

prin nămeți abia înoată

veselă sprințară gloată

de copii înfruntând gerul

și cântând din suflet Lerul .

*

s-au oprit în fața curții

'nalții-n spate,-n față scurții

și-am ieșit și eu în tindă

să ascult a lor colindă .

*

ceat-aceasta îmi e dragă

și le-am dat pentru desagă

cum ni-i bunul obicei…

cineva cândva mi-a cerut
sufletul să-i împrumut.
i-am răspuns că-mi pare rău nespus
dar trupu-mi este din pământ,
sufletul din Duhul Sfânt.
mi-a rămas - din fericire –
numai marea mea iubire.

e înalt şi tare mândru-i,
împodobită-i haina lui
cu steluţe şi-ngeraşi
ici şi colo fluturaşi,
cu bomboane-n buzunare
lumini strălucitoare.

dacă n-aţi ghicit vă spun
este Bradul de Crăciun .

când a intrat în arenă
doamnele toate-au suspinat
acolo în gradenă
și-ndelung aplaudat.

*
frumos, înalt, subțire
așteaptă fără frică
să intre-n nemurire
și capa o ridică.

*
e gratie-n mișcare
în dansul lui cu moartea
așa de-amețitoare
îi e seninătatea .

*
el și-a înfipt copita
în colbul însângerat
și ei - omul și vita
aprig s-au confruntat .

Roi de fluturi albi coboară

Umplând aerul de seară.

*

Pomii sunt cu toţii-acuma

Albi ca bunul şi ca buna.

Şi de geamul aburit

Năsuc roşu s-a lipit.

*

Şi doi ochi privesc uimiţi

Fluturii neobosiţi

*

Coborând, cum valsează

şi pe câmp se-aşează.

*

Doi motănei cu fundă

Fac tumbe şi s-afundă

*

Urme-adânci în zăpadă

început-au să se vadă.

*

Şi bunul e la poartă

Înarmat cu o…

sună clopotu-nvechit,

toaca sună sacadat,

e duminică şi-n sat

toată lumea s-a trezit

*

gătite ca-n sărbătoare,

purtând straiul ăl mai bun,

trec bătrânele pe drum

şi făcându-şi cruce mare.

*

au plecat, bune creştine,

cum lăsatu-i din bătrâni,

cu vin, colivă şi pâini

la răposaţi să le-nchine.

*

lâng-o cruce înclinată,

în genunchi s-a aşezat

şi de plâns e scuturat

un moş cu…

Cu degetele strâmbe și încovoiate

copacii goi zgârie ceru-nsângerându-l

și se coboară peste case, hăt-departe

soarele palid peste câmp înnegurându-l.

*

un armăsar iarba uscată și prea rară

o rumegă mișcând ușor dintr-o ureche

copita-nfiptă-i în pământ. și de la moară

se-aude scârțâit de roată grea și veche.

*

și stelele pe cer par că sunt înghețate

din hornuri se înalță zeci de fumuri albe,

parcă sunt prinse într-un…

Ascultă-mi gândul ce te cheamă
purtând chipul tău angelic şi
sperând că într-o zi ai să vii
şi n-o să se mai teamă.

*

Înlănţuiţi în al iubirii vals
păşi-vom mână-n mână printre vremi.
atent voi fi la fiecare pas
şi n-o să-ţi dau motive să te temi.

Te-am visat cum mă ţineai de mână
şi ne plimbam pe razele de lună…
aşa frumos zâmbeai, a inimii stăpână,
şi-apoi ne-am sărutat de noapte bună.

*

Noi eram doar două stele căzătoare
ce-n drumul lor spre pământ s-au intersectat,
eu m-am aprins şi ars-am ca o torţă-ndat
iar tu rămas-ai sus, plutind nepăsătoare

atâta candoare,
lumină topită
în păr din soare,
geana arcuită,
buze-petale.
Si plelele căzându-ţi
pe umerele goale.

ce bine e să asculţi cum cade ploaia
când seara de toamnă iţi umple odaia
şi ceaiul din cană cu-aroma lui de tei
te-mbie ca să-l bei .

*

e cald în odaie, lumina-i confuză,
iar nucul din curte lipsit e de frunză,
citesc poeziile lui Hugo, Verlaine
ori schiţez vreun desen.

*

iubesc toamna asta aşa capricioasă,
chiar dacă nu pare aşa de frumoasă.

capul într-o parte întors ţi-este,
pe frunte-ţi cade-o şuviţă rebel,
angelic ţi-este chipul, ca-n poveste,
să-l dau la o parte, nu mă-ndur de el.

*

sub pleoapa închisă e-o lume întreagă
ce-o face să se zbată în dulce vis,
simt inima cum pieptul o să-mi spargă
şi eu, privind la tine, sunt foc nestins.

sufletul ne e frunză
purtata de vânt în zbor,
cuvânt strivit pe buză
și-amare lacrimi ce dor,
sufletul ne e fior.

*

uneori cuvântul ucide...
și nu mai lasă-n loc
decât un gust de aguride
sau ingrozitorul foc
ce mistuie .

în al camerei ungher,
supărat şi cam stingher,
aplecat aşa pe-o parte,
cu urechea jumătate,
şade Moş Martin.

*

să vă spun: încă de ieri,
după câteva păreri,
cu toţii s-au hotărât
cum că dânsu-ar fi urât
şi nemaidorit

*

numai frăţiorul mic,
care-a plâns mai mult un pic,
pe cei mari i-a îmbunat,
şi-ursuleţul l-au păstrat.
nu e minunat?

ce bine e să asculți cum cade ploaia
când seara de toamnă iți umple odaia
și ceaiul din cană cu-aroma lui de tei
te-mbie ca să-l bei .

e cald în odaie, lumina-i confuză,
iar nucul din curte lipsit e de frunză,
citesc poeziile lui Hugo, Verlaine
ori schițez vreun desen.

iubesc toamna asta așa capricioasă,
chiar dacă nu pare așa de frumoasă.

pana mea s-a rupt în două
așchii din ea mi-au rănit degetele
și sufletul
sunt infirm, sunt jumătate de suflet
și mi-a mai rămas doar regretul
că am putut cândva
să-mi zugrăvesc sufletul în poezie.

ne-am întâlnit undeva între cer şi pământ...

tu erai femeie, eu bărbat - şi-atât.

apoi privirile noastre au început să se caute,

sufletele noastre au început să freamăte.

tu mă strigai, eu te căutam şi amândoi rătăceam prin univers

căutând acestei minunate, fericite întâmplări un sens

şi un răspuns întrebării apărute când două suflete se întâlnesc:

de ce a apărut, cum s-a întamplat abia acum să îl găsesc?

Zilele făceau aşteptarea să atârne…

te încadrezi perfect
în galben cercul lunii
lumina-i cade cu efect
şi-ţi conturează sânii.

*

braţul îndoit din cot
îţi sprijină căpşorul
eşti frumoasă şi nu pot
să-mi stăpânesc fiorul.

*

şi te ador.