FĂRẦMA DE TIMP - autor Mariana Dobrin

[Dobrin Mariana]

Prea plinul din mine
mă-ndeamnă acut

să-mpart înzecit
bucurii şi lumină,

vă cer insistent
o fărâmă de timp

şi-un zâmbet
de care
speranţa-mi se-anină.

Prea mare e graba
ce sapă în noi,

prea mică răbdarea
de a ne-nţelege,

prea lesne cădem
în gheţar de uitări,

prea mare e ura
ce fructu-şi culege.

Prea aspru e drumul
pe care ideea

aleargă să-ajungă
la tine, la voi,

prea grea este calea
pe care răspunsul

se zbate să-ajungă-napoi.

Prea harnici clădim
ziduri reci între noi,

prea iute-mpletim
din spini seci o cunună,

prea iute o punem
pe-o frunte lovită

când simplu ar fi
să-i întindem o mână.

[Dobrin Mariana]

Iti multumesc f. mult, Cornelia, pt. popas si pt. farama de timp pe care mi-ai daruit-o!
                            Cu simpatie si ganduri frumoase,

                                                     Mariana Dobrin