Din copilarie "Ninge-n decembrie"

[blaga valeriu-catalin]

Ninge-n decembrie si-i seara

Amurg cenusiu si laptos,

Zapada coboara.coboara

Se-asterne in pace pe jos.

Ninge-n decembrie si toate

Tacerea le-ngroapa in lana,

Nici un latrat nu razbate

Urgia cea alba-i stapana.

E goala si ulita noastra

Timpul a stat amortit,

Privesc cum ninge-n fereastra

Tinta,tacut si vrajit.

Vazduhul cerne din sita

Puzderie de fluturi de nea,

Mi-e pleoapa grea,obosita

As mai privi,de-as putea.

La vatra sed pe ladoi

Bunicul meu,cu bunica,

Mi-s dragi ca ochii amandoi

Sub soba toarce pisica.

Peretii sunt plini cu icoane

Cu Maica si Pruncul,cu sfinti,

Eu desenez cu creioane

Ochii lor mari si cuminti.

Cand somnul in vraja-i ma prinde

Iar oasele-i simt moliciunea,

Bunica cu drag ma cuprinde

Si spunem soptit,rugaciunea.

Imi da un pupic si suspina

Cu drag apoi ma-nveleste,

E randul lui mosu sa vina

Sa-mi spuna obisnuita poveste.

Asa de frumos e la ei

In coltul acesta de rai

Cu juni,cu regi si cu zmei

Si zane cu parul balai.

Mi-e sufletul plin si curat

Un basm e totul aici,

Si-adorm cu gandu-mpacat

Vegheat  de-ngerasi si bunici.

[Camelia Ardelean]

Un peisaj de basm, mi-a plăcut!

[blaga valeriu-catalin]

Va multumesc mult,tuturor!