Astăzi mă simt ca un tren accelerat care pleacă de la linia a doua!

[Vasilica Ilie]

astăzi mă simt ca un tren accelerat
căruia i s-a mai adăugat un vagon;
fidel, conştiincios, primitor, poposeşte zilnic
în aceleaşi gări apoi merge mai departe...

chiar dacă trage după el mai multe vagoane, an de an,
„sufletul” lui se aude până în depărtări, şuierând
ca atunci când copiii se fluieră unii pe alţii, când se anunţă la joacă.

de-a lungul anilor a auzit multe poveşti,
a cărat atâtea bagaje, ziare, scrisori,
a adunat între şinele lui drame şi tristeţi,
la fereşti batiste fluturând doruri de acasă,
excursii cu cântece şi veselie, vacanţe la munte şi la mare.

într-o zi îi va veni rândul să se retragă,
să lase locul trenurilor din noua generaţie.
de-acolo, de pe şinele care nu mai duc nicăieri
uitat de călători, se va resemna şi va trece în veşnicie...

astăzi am auzit glasul crainicului care anunţa:
„trenul accelerat nr.... pleacă din staţie de la linia a doua”...
iar eu, discret, le-am spus anilor mei: „poftiţi în vagoane”!

[Vasilica Ilie]

Maria, esti atat de draguta si plina de optimism, ca molipsesti si pe altii! Draga mea, o data si odata tot trebuie sa "trag" pe dreapta cum se spune!!! Am ajuns pe linia a doua, o sa ajung si pe linia a treia la un moment dat...astea sunt etapele varstei nu avem ce face...!:) Te imbratisez cu multa dragoste, Vali

[Vasilica Ilie]

Iubita mea, indiferent ce am facut in viata, (chiar daca lasam in urma noastra ceva), suntem oameni si toti tragem pe "dreapta", toti suntem egali in fata lui Dumnezeu, o sa ajungem oale si ulcele...in niciun caz intr-un muzeu...dar pentru ca m-am metamorfozat intr-un tren, aici iti dau dreptate, numai anumite trenuri ajung in muzee...Ei, daca as fi trenul ala, ce bine ar fi!!!:)) Iti multumesc inca o data, prietena draga! Te imbratisez cu mult drag, Vali