în noaptea aceasta albă și neliniștită

ca un zbor de lebădă

mai lungă decât toate nopțile anului

care își dă sufletul

am uitat colivia cu păsări măiestre

deschisă

mă întorsesem o clipă în timp

nu mai mult de o clipă

însă destul ca să rămân fără nicio pasăre

înconjurat de liniște

de sloiuri reci de…

singurul gest important în dimineața aceasta zgribulită

de noiembrie

este să-ți calci umbra  pe coadă

să-njuri printre dinți toți sfinții cu atribuții în cuantica norilor

să-ți bagi picioarele în ea viață

în el serviciu 

unde trebuie să semnezi neapărat condica

să răspunzi la același stupid

How are you, man

care te scoate din…

ne-am iubit nebunește aseară

ilogic

paradoxistic

și ne-am trezit în zori perfect logici

ca într-o judecată a lui Kant

despre cantitățile indivizibile și universale

aflate într-o înlănțuire necăutată

într-o succesiune firească de lucruri

care nu se regăsește în haos

în dragoste

nimic nu-ți trădează instinctul primar

pari o statuie a candorii

o Madona cu pruncul a lui Rafael

doar eu știu cum ești dincolo de aparențe

de…

tu ești un cerc

alcătuit din mai multe puncte 

egal depărtate

față de un punct fix

numit inimă

eu

o linie dreaptă între două puncte

echidistante

și perfect perpendiculare

amândoi suntem congruenți

echivalenți

și pe deplin compatibili

(cercul este și el o linie curbă

până la…

Întunericule nu vreau să te mai văd

eşti atât de slăninos şi de guşat

în greutatea urii ce se…

lasă să treacă aceste zile fermecate

ca un stol de păsări în formă de V

se vor întoarce

nu cred că ele vor dispărea în neant

oricât de mare ar fi infinitul

n-ar fi de ajuns pentru atâtea zile

și oricum n-ar mai fi infinit

lasă-mi locul acela din inimă doar mie

omul din bărcuța pe care cineva a scris malițios

cu litere mari…

CRĂCIUNUL DE-ACASĂ



Departe, într-un capăt de lume,

sunt doruri ce le simt de plumb,

sărbătorile-s terne, reci ca un iglu,

doar lacrima-i singurul rumb.



În lumea asta nu se cântă colinda

și iernile cu zăpezi, chiar lipsesc,

orașu-i antic... muzeu în aer liber,

iar istoria spune că-i strămoșesc.



Îmi este dor de Crăciunul de-acasă,

cu obiceiuri moștenite din…

nu demult a trecut pe lângă mine

moartea

nu avea coasă

cum se spune

unii o zugrăvesc ca pe o babă știrbă

cu părul despletit

îmbrăcată în negru

nici vorbă

m-a atins în trecere

pe cap

ce mai faci, dragule,

m-a întrebat, nu vii să bem

un pahar de whisky

aș fi tentat dar nu pot

îi răspund,

împletesc cuvintele astea

poate reușesc să-mi fac un pulover

atunci te mai las

am…

cad pietrele ca niște păsări negre din ruine

de pe culoare neumblate răzbat glasuri

curg lacrimi din cupole umede și mezanine

iar vântul bate printre clopote și ceasuri.

se stinge glasul vremii suav ca un arpegiu

vampirii mor și ei din varii cauze și pricini

oricât am încerca să renunțăm la Evul Mediu

sfârșim prin a ne-ntoarce la origini.

fantomele din noi se-ntorc mereu și pier

ne bântuie aceleași temeri ancestrale…

Să trăiești fericit într-o iluzie

poate fi o soluție

și chiar este o soluție

în fața atâtor necunoscute

ai de ce te prinde

ce ne-am face fără cuvinte

de exemplu

cum am deosebi o floare de o codobatură

decât spunând florii

floare

despre care știm doar că înflorește

sau că ne acoperă nevoia iluzorie de…

astăzi

la început de decembrie

când gerul umblă pe străzi

ca o fiară flămândă

mă  întorc sub plapumă

fericit

cu tot cerul acesta gri sprijinit în fereastră

și  las mâna greu peste pieptul  Jovanei

care pare plecată departe

în alt univers

 îi văd ochiul zvâcnind în spatele pleoapei

„împodobesc bradul,…

E iarna iar și îmi este dor

De toamna mea

Cu frunzele - pasteluri felurite,



De porturi și de mare;

De marea mea cu valurile

Veșnic în mișcare,

De munții tai cu crestele cărunte



Unde adeseori ne regăsim

Copii lipsiți de griji,

De nostalgii și de regrete.



E iarna iar și norii

Nu ne îmbracă…