Cersim adeseori iubire..

ne agatam de o sparanta..

strigam durerea din privire

si ne-ntrebam ce este viata..

Rabdarea nu o mai cunoastem..

vrem parca totul pe nimic..

tot alergam si nu ajungem

sa renuntam la tot ce-i jalnic..

Ne indreptam spre nu stiu unde,

ne amagim cu dor si ganduri

si-n suflet uneori…

Lupta

Spre-a muntelui albă frunte

trece-n șir cârdul de ciute

lăsând mult în urma lor

codrul fremătând ușor

În față, falnic pășește

purtând coroana regește

cel mai mândru dintre cerbi

pierzându-și urma-ntre ierbi

Cerbii tineri, fără pui,

toți pășesc în urma lui

și-s atenți în jurul lor

la atacul lupilor

Ciutele sunt încordate,

privesc în jur speriate,

căci de-odată-ntr-un tufiș

doi ochi privesc pe…

Întrerupere de sarcină într-o staţie de metrou

La capăt de linie punctată

lumina artificială scaldă staţia

mângâie pereţii tapetaţi cu coji de portocală

desprinse dintr-un fruct rotund

pietrificat de groază

moartea e un pasodoble

respiraţia ei sacadată infectează ţesuturile

împrăştiate pe corpul partenerului de dans

vagoanele metroului se plimbă ostentativ

cu măruntaiele la vedere

prin faţa…

LA MULȚI ANI TUDOR GHEORGHE!

Gheorghe Gheorghe al lui Tudor,

Fiert în foc de cositor

Şi în jar de-argint şi fludor,

Ca lumina ochilor,

Nu e bard mai bard cu barda

Să despice dor cu dor

Inimile moi cu joarda

Doinelor, baladelor.

Şi nu e român mai dacic,

Mai român şi simţitor

Decât tine, om, ce…

Te simt

*
te simt în norii care se adună,
te simt când fruntea îmi sărută
stropii ce îmi doresc să mai rămână
şi-n suflet, dragă, vocea ta plăcută
întruna îmi răsună.

+stelian n+

Greieraşul visător

*

încă de la răsărit

cu toate-n grab-au pornit

ca s-aducă în spinare

la puiuţii lor mâncare .

*

pe sub frunze ori sub crengi

s-au format şiruri întregi,

negre, lungi şi mişcătoare

sfidând razele de soare.

*

şi tăcute, răbdătoare,

poartă boabele-n spinare

adunând până în seară

ca s-o-aşeze în cămară.

*

Pe o coajă de alună,

veselă cântare sună,

vesel sunet de…

Renuntam la clipe 

si oameni..

nestiind unde se duc

clipele

si oamenii aceia

care se pierd

niciunde..

uitam sa ne intoarcem privirea

si sa ne umplem 

golul din noi

cu clipe

si oameni de neuitat..

clipele traite impreuna

nu se uita

nu le poti…

Privesc cum roua dimineţii

se transformă

în flori de crin,

elixirul vieţii

din roşul macilor

se revarsă peste dorul nostru,

lacrimi vărsate

în marea uitării

împrăştiate de vânt

sunt pietre poleite de argint,

fulgii de păpădie

se aştern ca un covor…

Țară care mori săracă,

Deși doliul te-nspăimântă,

Demonii petrec și joacă,

La înmormântare-ți cântă,

Fetele și se dezbracă

Și se vând și se descântă,

Iar românii plâng și pleacă,

Inima-n străini li-i frântă

Neștiind ce să mai facă,

Se-amăgesc și se frământă

Și sperând că o să treacă

Doar robia-i mai încântă.

Nu lăsați țara să zacă,

Mămăliga se-nfierbântă

Și-o să explodeze dacă

Va să vie clipa…

Ai să mă uiţi ?

*

tristeţea mi-ai schimbat-o-n fericire

când prinsu-m-ai în braţe

şi printre pasionale şoapte de iubire

ţeseam atâtea planuri pline de speranţă.

*

ai să mă uiţi? mă întrebai

nicicând! înflăcărat îţi răspundeam

şi-n suflet iubirea ce-mi nutreai

şi eu de-asemenea împărtăşeam.

*

am fost un trup şi-un singur gând,

am fost o lacrimă de fericire

două inimi în acelaşi ritm bătând

topindu-se încet în…

pentru tine

am să mă nasc din răsărit arzând de soare
ca să te văd cum încă tu mă mai vìsezi,
şi zâmbetul păstrat pe chip încă de-aseară
să mi-l închid în ochi şi să te veghez.

*
am să fiu vântul care zburdă-n nori ,
ascuns după ureche ca să îţi simt parfumul ,
şi-am să mă înalţ spre cer, plin de fiori,
să te ascult cum îţi ascunzi gândul .

*
+stelian n+

„Dor de Dor” și „Dor Mărunt” pe meridianele literaturii și picturii - premiu de excelență, Romeo Tarhon

O fi venit, n-o fi venit

Al morții ceas necruțător

Dar voi, smintiți, L-ați travestit

Pe Dumnezeu în cerșetor ?

O fi venit, n-o fi venit

A lumii judecată-n gând

Și-n gestul strâmb și răsucit

Pe Dumnezeu împovărând ?

O fi venit, n-o fi venit

Al dezdumnezeirii fapt

Să îL declare cel smintit

Pe Dumnezeu nebun, inapt ?

O fi venit, n-o fi venit

Al mântuirii timp să-i dăm

Veste de rău că L-am murit

Pe Dumnezeu și-L…

Celei mai iubite doamne

Am să-i dau regatu-mi liric

Și un cal și tot ce am, ne

Fi-vor paradis idilic...

Noaptea, numai în cămașă,

Îi voi strecura în carne

Sărutarea-mi pătimașă

Ea, cu drag să mi-o întoarne.

Lacrimă de dor și buze

Să îi fiu și să mă strângă

Cea mai tandră dintre muze

Și de drag la piept să-mi plângă.

Mirul mirelui ce duce-a

Crucii plumb de lemn în trupu-mi

Miel să-i fiu și să-i fiu crucea

Când…

mă privea inexpresiv 

pastilată sau pastelată 

tablou pictat în anotimpul pereților ce cad 

al șevaletelor ce ard 

al groazei 

mă privea ca și cum ar fi vrut să mă copieze în memoria de lungă durată 

degetele ei tremurau în carnea mea 

în sânge îmi înotau piranha ochilor ei 

mă devora într-un act canibalistic fără precedent 

orbită de…

TALENTELE ALBEI

Sâmbătă, 20 iulie 2013,ora 19.00-Sebeș (curtea muzeului municipal „Ioan Raica”- Casa Zapolya)

Proiectul “Talentele Albei”, organizat de Consiliul Județean Alba și Asociatia ARTTRAD VALEA FRUMOASEI Sebeș a debutat cu expoziția de pictură “Tentative… în căutarea destinului”, a d-nei Geta Maria Mariș Guju de la Asociația ARTTRAD VALEA…

căutam inteligența pe chipul ei 

sub farduri nici urmă de creier 

Anna țopăia ca o majoretă pe lacul lebedelor 

eu îi culegeam buzele de pe jos 

cu photoshop-ul 

sub haine pielea-i mirosea a fragi 

a șuruburi mâncate de viermi și a săruturi 

timpul ațipea mecanic la ore fixe între sânii ei 



în tramvai oamenii se trag de mâneci de șireturi de…

Senină noapte, noapte albastră

E tăcere multă în noi

Curg gânduri, gândurile noastre

Şi focuri de stele se aprind şuvoi.

O stea se stinge şi alta se-aprinde

Un ciclic mers prin destin,

Căutăm împreună,

pulsul fericirii divin.

E adâncă noaptea şi luna mai doarme,

Iar clipele trec…

Vreme am, dar nu am vreme

Să aștept ce mai aștept:

Semne că se mai întreme

Neamul meu cu jalea-n piept.

Forță am, dar nu am forță

Jar să ard din jale, eu,

Ca o flacără de torță

Să purific neamul meu.

Grijă am, dar nu am grijă

Că m-or rupe cum mă rup

Și-n frânturi de os și tijă

Mă astupă si m-astup.

Teamă am, dar nu am teamă

Câtă teamă am că pot

Și nu pot când toți mă cheamă

Să le fiu fiu, unchi,…

Sentimentele-mi sunt coapte şi mă supun

neliniştii lor de sfâşiere.

Prin ele urc în aşteptare

dorul atingerii…