Giocondică și ireală Monalisa

Cu zâmbetul de opium discret

Ce porți de rai în vis deschis-a

Și răni în inima unui poet,

Cu aripi ca de înger peste gene,

Cu ochi himerici, hipnotici, abisali,

Cu buze din nectar de sânziene,

Cu nuri serafici voluptoși, carnali,

Cu pântec de fecioară-n agonie,

Cu sâni ce Dumnezeu i-a…

Mai stii sa imi aduci iubire 

Si zambete senine?

Sper ca n-ai uitat

Ce culoarea are sufletul meu -

Ma stii

Ce verde era padurea 

Cand soarele imi mangaia 

Chipul si dorul de tine?

Iar cerul era atat de albastru

Cand tu il priveai..

Mai stii cate zambete 

Insiram in suflet

Cand glasul tau 

Ma alinta?

Si florile din inima mea

Ce le-ai stropit

Cu…

Tresar picaturi blocate

Intre peretii sufletului.

Imagini neobosite apar

Pe cerul inimii

Colorate de furtunile vietii.

Un strigat se-aude

Prin colturi si ganduri

Razlete si triste

De marginea timpului.

Soapte obosite se lovesc

Bolnave de dor..

Si strang dureri nescrise

Si lacrimi cernute de cer.

Ma trec fiori de…

COMUNICAT DE PRESĂ

           Recent, a ieşit de sub tipar,  „ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME –STARPRESS 2013”  – ediţie bilingvă, română-germană.

           După succesul remarcabil al celor două ediţii anterioare apărute în anii 2011 în română şi engleză şi în 2012 în română şi…

Acolo de unde ne izvorăşte apa



În cercul vieţii, retras, undeva,

în amfora din tine,…

Mi-am strâns cuvintele

în căuşul din mâinile poeţilor,…

O picătură din tine mi-ai adus



                       aşhi di bunu, nu ari mardzânji

                               - nâ chicutâ di banâ - iu duchimu, iu'i vrerea!



În neant dispar toate, importantă a fost…

Note rămase-n partitură



                       Alâcâsişhi tini calea...

                           ama apa…

Umbre îngheţate pe faţa lunii,

munţii...

păsări cu cerul în aripi,

femeia rămasă departe,…

Eu aproape, tu departe

Tu acolo, eu aici...

Câtă jale ne desparte,

Câte doruri mari și mici...

Câtă lume ne alungă

Și ne ține doi străini,

Calea scurtă-i tot mai lungă

Între frați și-ntre vecini...

De durere și-ndurare

Dor cu dor și pas cu pas,

Oare câtă așteptare

Ca de moarte ne-a rămas?

Câte lacrimi…

Eu aproape, tu departe

Tu acolo, eu aici...

Câtă jale ne desparte,

Câte doruri mari și mici...

Câtă lume ne alungă

Și ne ține doi străini,

Calea scurtă-i tot mai lungă

Între frați și-ntre vecini...

De durere și-ndurare

Dor cu dor și pas cu pas,

Oare câtă așteptare

Ca de moarte ne-a rămas?

Câte lacrimi…

De când te-am cunoscut

e numai primăvară

văd soarele în paşi

venind pe câmpul 

vieţii

eşti apa din izvorul

sfânt ce spală,

durerea singurătăţii

îmbracă-mă-n iubire

cu vocea ta cea caldă

în nopţi întunecate 

şi pustii

alungă iarna

închisă-n mine

în depărtări albastre

din anii pierduţi…

Cu buze fierbinți cămila așteaptă
din adăncul sienei, un verde aprins;
pe lungile-i pleoape, un bob iar desparte
gândiri de gândiri,
amiezi de amiezi.

Pustiul înalță un munte fugarnic
și visul se zbate-ntre stelele reci;
un geamăt uitat se pierde în șoapte
și, iar iau întinsul,
și iar rătăcesc.

Cât de departe e oaza albastră,
cât de stăpân este focul topit!
vântul mă-mpinge
spre trepte absente...

Moartea-i prezentă tot timpul,

oamenii nu se lasă,

toţi vor să rămână mai mult,

anotimpul cheamă viaţa în fiecare…

Cum te știu de când te știu

Tandră, lubrică și udă,

Drac de fată, argint viu,

Înger slab de fată ludă,

Cum te-aștept de când te-aștept

Senzuală și lascivă,

Mierea să-ți degust din piept

Și din matca bicuspidă,

Cum te-ncânt de când te-ncânt

Desfrânată și obscenă,

Năzuind să te împlânt

Pătimaș și fără jenă,

Cum…

cu tine la piept nu aș putea muri 

mi-ai împrumuta bătăile inimii 

și timpul ar curge albastru prin venele oxidate de liniște 

aș respira bătaia ta de aripi și zborul 

ne-ar apropia ca două buze însetate 

ecoul sărutului ar umple cerul de ploi 



trezește-mă din visare 

toarnă-mi cu palmele făcute căuș 

gheață în suflet 

adună…

O femeie-n largul minţii

Tu eşti tot ce nu mai este,

O madonă-n prag cu sfinţii,

Dragoste într-o…

Agită globul de cristal

Cu mărturia unui brad uscat

În care-atârnă greu, beteala de păcat

Şi o păpuşă spartă, în metal.

O luminiţă slabă-a fulgerat în el

Şi-o lacrimă pustie s-a prelins

Peste tulpina scorojită , ce ninge

Cuvinte pline de veşnic legământ.

Un gând uitat a răsărit, stingher,

Şi a făcut ca lumea să se –ntoarcă

Spre un mormânt mai vechi, îngălbenit,

Ce se strecoară , cald, într-un alt…