-  Uf, ce dimineata !  Ma omoara ceata asta! spuse

catelul zgribulit ,ascuns de vremea laptoasa ,de afara .De abia i se  zarea  trupul printre ierburile inalte si dese.

 Pasea elegant ca si cind nu ar  fi dorit sa deranjeze ceva .Deodata, simti sub laba sa un ghemotoc cornos si umed.

 Rapid facu cale intoarsa la prietenul lui Tudorel.

  Acesta iesise la plimbare, de dimineata, cu bunicul sau prin stepa Dobrogeana ,locul de bastina al familiei din…

îmi amintesc tinereţea mea cu ceaiuri dansante

cu muzică beton pe discuri de vinil

de se încingea acul pick-up-ului;

dansam tangou, rock, lambada,

ah, şi ce formaţii, ce cântăreţi; unul si unul!

când dansam după Boney M era nebunie

toţi băieţii voiau să-l imite pe Alfonso Farrell,

la melodia "rasputin". eu mi-l imaginam cu barbă,

ochi ageri, dansând cu mâinile pe genunchi

făcând piruiete care nu se mai…

Angelina cea draguta

Ochi albastri,par balai,

Zulufei pe la ureche

Clopotei gingasi si moi,

Se incrunta si suspina

La motanul cel pitic

Obosit nevoie mare

Ce vrea sa doarma 

inca un pic.

Ea il vrea tovaras,frate!

Pentru joaca,insa el

Nazdravanul se opune.

Scoate ghiare ,furios

Si-o ameninta nitel.

Pentru o vreme,motanelul

Se intinde iar la…

aș zice să-mi desenezi în podul palmei o inimă

fără săgeți doar singură pentru

atunci când depărtarea ne va chema

să se zbată ca un ochi în cearcănul lunii.



poate noaptea o să ne găsească la…

şi-ar dori-o  

 marionetă

 legată cu sfori de

 inima lui

 să danseze tango într-un 

 roşu aprins 

 după culesul viei

 sau i-ar desena  

 o lacrimă pe obraz şi  

 ar pune-o să mimeze tăcerea când 

 umerii atârnă peste munţii înzăpeziţi

 alteori când fluxul sângelui scade 

 ar zbura împreună în

 valsul florilor de 

 regina nopţii

 clopoţelul ar suna şi ea ar prinde 

 aripi

 dar râsul ei e…

timpul se scurge siluit

de clipa singurătăţii...

bogaţia clipei

o simt atunci când

 îmbrăţişaţi

 strivim timpul sub noi...

(din viitorul volum de versuri: "Gânduri, stări, atitudini")

Eu nu scriu poezie,

acest lucru îl fac doar poeţii,

nişte fiinţe alese de Dumnezeu,

nu de oameni.

Eu doar mă joc,

mă joc de-a culesul prin lanul alfabetului.

Uneori alerg toată ziua şi nu obosesc

adunând cu grijă literă cu literă,

până strâng un buchet uriaş.

Apoi le aşez pe albul paginii,

potrivindu-le câte una, câte două,

câte trei sau mai multe...

cum îmi vine.

Le-nvăţ să se ţină de mână.

Atunci literele încep să…

DACĂ-I MODA...?!

Snoaba modei - gogoşea -

Nu vede cu se-mbracă,

Fiindcă hainele pe ea,

Stau, cum stă....Şeaua pe vacă!





UNUI FUSTANGIU

Pe când era badea holtei,

Avea mândruţe, o grămadă

Şi azi se ţine de femei,

La braţul lor chiar...să nu cadă!





UNUI PARVENIT

Cât a fost un om ratat,

L-am ţinut la umbra crucii.

De când s-a văzut bogat...…

Stăm amândoi  sub aripi de gând

numărând cupe de fericire

nu ştim deloc să ne-ascundem

şi din adâncuri, focuri arzând

ne dezgolesc trăirile-n geruri

picurâdu-le cu scântei de iubire

iar noi refuzăm să mai credem în timp

nu mai există ani şi nici luni

nici zile, nici ore, nici clipe

nu mai există petale de timp

s-au topit în văpaia din noi

şi ne curg în sudoare fierbinte

pe trupuri…

născut din pântece de foc  
am cordonul înfăşurat în jurul 
ploilor de stele 
strig iubirea  
flux şi reflux
într-un
ocean albastru 
înalţ
neobosit
gânduri desenate pe
cochilia melcului
drum anevoios 
către Tine

E-o linişte ruptă din ceruri în sat

Săruturi de stele pe creste de deal

Răzbate arar din ogradă-un lătrat

Iar luna-şi revarsă luciri de opal

Îngheţuri şi viscol lovit-au destine

Storcând lacrimi calde, dureri amorţite

Speranţe trecute prin furci caudine

Şe-aşează cuminţi aşteptând liniştite

Lumina să-nfrunte ’ntunericul tern

Cu zori să dezmierde temutul delir

S-alunge şi frici şi…

Cu toate săgeţile lui Cupidon

aş arunca durerea jarului meu,

să-ţi ardă indiferenţa,

din streaşina ochilor,

mi-am făcut scut,

să mă feresc de ploaia cu gheaţă,

ce mi-o arunci,

privind peste umăr.

Nu înţeleg noaptea gândului tău…

poate aureola ce ţi-am pus-o

ţi-a orbit inima şi nu auzi,

cum Cupidon topeşte gheaţa.

Părere nedesluşită

De ce ne sperie atât de tare moartea?

Nimeni nu ştie ce este dincolo de ea –

Aşa cum n-am ştiut nici ce-i viaţa

Când, fără vreo cerinţă, ne-am pomenit în ea.

În Rai, poate, e verde totul şi-nflorit;

Şi cine n-ar dori s-ajungă-n Rai?

Dar, fără nici o grijă, mai poţi fi fericit

Când ai totul de-a gata, fără ca tu să dai?

Toamnă

E-atâta ruginiu,

În codrul de pe deal,

Că i-ar ajunge-un veac

Penelului culoarea,

Să zugrăvească-n suflet

Amurgul ideal,

Râvnit de lumea-ntreagă,

Când mântuie chemarea.

Dor de-o toamnă aurie

Era covor de frunze-ngălbenite, pe sub fagi,

Erau şi flori întârziate, pe costişă,

Un cuib de rândunică, singur era-ntr-o nişă,

Când început-am noi să ne fim dragi.

M-ai ocrotit de nişte ochi pârdalnici

Şi-nfometaţi de fapte spre păcat;

Din codrul tău de pâine, fără să-ţi cer, mi-ai dat

Privindu-mă  duios cu ochii tăi şăgalnici.

O toamnă aurie şi…