Matei

[Mihaela Moşneanu]

Pe mine mă cheamă Matei

nu am decât câţiva anişori

şi-mi place mult să mă joc

pe-afară unde aerul e liber

să învăluie natura şi fiinţele

după bunul lui plac.

Am multe jocuri preferate

şi-am să ţi le spun pe rând

dar să nu crezi că-ţi voi povesti

prea în amănunt

că nu am timp pentru aşa ceva

pentru că mami şi ticu sunt la servici

mamaie mă cheamă la masă

când mi-e mai dragă joaca

tataie mă mai bombăne

cu juma' de glas

dar eu ştiu că se topeşte

de dragul meu

îi dau ascultare

că şi pedepsele lui sunt grele

nu mă mai lasă

la desene animate

sau îmi confiscă tableta

şi adio jocuri!

Îmi place şotronul

să-l desenez cu creta

pe trotuarul gri din faţa blocului

şi s-arunc piatra şi să-l sar

îmi place să mă joc cu mingea

eu fiind cel mai bun portar de fotbal

dintr-o poartă mărginită de doi pomi

de pe pajiştea verde din parcul

apropiat de blocul unde locuiesc

îmi place de-a v-aţi ascunselea

să mă ascund în cel mai apropiat loc

şi să scuip la pomul de unde căutătorul

pleacă-n căutarea mea şi-a altora

îmi place mima la nebunie

cea în care ceilalţi trebuie să ghicească

personajul sau obiectul din mintea fiecărui copil

îmi plac jocurile de cărţi

unde eu trişez de cele mai multe ori

dar să nu mai spui la nimeni

îmi place să joc coarda în sărituri

până transpir şi mai capăt câte-o răceală

apoi sunt obligat să stau în casă

şi câte şi mai câte îmi plac!

Nu-mi prea place şcoala

cu cititul şi cu socotitul

dar n-am încotro dacă vreau să mă joc

trebuie să şi învăţ puţin acolo

că nu-i bai pentru mine.

Acum gata cu povestitul despre joaca mea

că acuşi mă strigă să merg în casă

să mănânc sau să învăţ

lucruri complicate de îndeplinit

în timp ce alţi copii se joacă liberi

ca aerul şi ca natura.

Hai c-am plecat să mă joc

cu prietenii mei copiii

până nu-s chemaţi şi ei pe la casele lor

ca şi mine

ne mai auzim cititorule

poate când voi mai creşte

să-ţi mai povestesc ce mai fac.

Mihaela Moşneanu