Îngenuu

cuprins de emoţie

scapă o lacrimă

de bucurie pe gânduri,

Imbolduri prin semne surprinse

trecute prin cercul de lumină.

Columne de piatră să ridice,

cerul să-l sprijine

pe altare de rugă,

pentru suferinţa care purifică.

O smulge din om

în…

Dincolo de vertebrele drumului de fier

lumina se mută mai repede,

trenul galben livid

aleargă înspre moarte,

îi lasă o dâră de fum sub nas.

Parte din tine să fiu aş putea,

unde acest drum al mătăsii

peste care tunelele întârziate ale nopţii

aduc departele aproape de inimă.

De ce moartea ar…

Rupţi din soare,

teiul şi castanul

umbra-şi risipesc.

Pe vechile văi ale vinului

unde cântecul care mă caută

şi-a făcut sălaş în flaut.

Aburul degetelor mele

tot mai răpit şi bogat

calcinează lumina argintului.

Ape curgătoare din suflet

cu frunzele toamnei pe…

Unde gândul nu ajunge

întunericul se naşte.

Sunete arse de sete

se cuprind în sfera plăcerii,

pleacă în cântec izvorul,

împlinind conştiinţa pe sine

mai mult decât trebuie.

Grija care mă apasă

la masă când voi veni

e-n ochii săracului,

împingând la margini…

Seceta din cuvinte înţelesul îl rupe,

întrerupe urcuşul literei fierbinţi, trupul ei moare.

Sufletul îi respiră căutarea la înaltele porţi

unde poemele dorm descântate în ierburi.

Lumina din apele toamnei scapără verdele

împreună cu fructul ce se rotunjeşte copt,

lasă mirosul în mânia ceţii de ceară

şi se aprind deasupra de râuri…

Umbre îngheţate-n dansul lunii,fantomele...

păsări cu cerul smuls din aripi,

femeia departe cu mirosul de busuioc

al părului pe umerii gândurilor mele.

Iluziile casei, dorinţe rătăcite,

noduroase însemnări de cuvinte,

distilerii de vise, ceasuri de întâmplări

de care ne separă un arbore ireal,

simbol al…

Ne vor amăgi cu-n râs ce nu-i al lor,

ca bruma peste plante-n chip de rouă

fără ca Noiembrie să-şi asume toamna

din care…

Înţepată

răcoarea vinului,

rouă pe buze

absoarbe lumina din struguri.

În dulceaţa cuvântului rostit

clatină culoarea amiezii

cu mirosul viei tainic.

Înrobind rodul copt,

mulţi îl socotesc

ochi rotitor

prin care lăcrimează soarele

aur…

Înmiresmate,

femeile respiră aerul

unor viori aprinse de dor

cu un arcuş…

Dacă-mi privesc cu lupa interiorul

pe fiecare perete văd putregai

şi tot felul de ameninţări.

Decât aşa

mai bine înfig cuţitul în pământ,

nu iau în considerare nimic,

calc în picioare destinul.

Ce-o fi să fie

se întâmplă fără să ştiu,

nu mai mor de…

Dacă m-aş duce să intru într-o inimă

Şi să rămân o viaţă sedus,

Ca o piatră căzută din cer, mai de sus,

N-aş mai şti ce vise…

Singură se bucura
dând ocol lacului
cu paşii uşor săltaţi.

Undeva
printre sălciile despletite în ape
şi mai în depărtare nuferii galbeni
îi răspund cu tandreţe, lasă un zâmbet
amintire
pentru serile petrecute în barcă.

Vor veni poate alte seri
în care vei ieşi cu barca
dintre trestiile de vânt
şi nu va fi nicio fată
să aştepte la debarcader

Dispreţul golului dintre stâlpii de boltă

învăluie ademenitor retina ochilor,

trecere riscantă peste hăul durerii.…

Piatră-n drum, pe suflet piatră,

Numai ştiu de-i calea dreaptă,

Focul nu mai arde-n vatră

Şi să urc n-am nicio treaptă.

Zidurile-n trup de casă

Sunt clădite numa-n piatră,

Câinii lumii nu se lasă

Şi din când în când mă latră.

Rogu-te să-mi pui în vatră

Timp destul ca-n ceasul…

Ulciorul frumos făcut de o mână dibace

e aşezat pe masă la sărbătoare

împreună cu trandafiri sângerii şi crizanteme.

Aşteaptăm să-nceapă după vechiul canon

ritualul de mulţumire şi bucurie.

Nu mai mănâncă nimeni,

se indestulează din bucate

cu har.

Mi se spune să torn în cupe vin de…

Mă întreb de ce survine teama

când cuvintele şi ochii

lipsesc din peisaj?

Înţeleg cum totul se descompune

şi luna cade la picioare

tăvălindu-se prin praf.

Nu mi-e teamă să iubesc, mi-e teamă să spun,

neglijez această ipoztază

ca un animal de companie

coperta unei…

Pe strada mea

trec femeile singure,

se opresc şi caută cu ochii ceva.

Bărbaţii nu se mai plimbă, stau în…

Nu are drum spre tunelul de întuneric,

cu ondulaţii ritmice ale muşchilor,

şarpele caută căldura în uscăciunea

pământului casă.

Norii cerului se rup şi apasă

aerul ceţos cu ploi mărunte de plictis.

Oamenii se închid în cutii de beton,

îşi plimbă de la unul la altul tăcerea,

caută în cuvinte ce nu se…

Nerăbdător, voi veni să admir cum arzi în trup,
vorbele ţi se topesc între buzele mov,
mă tem c-ai să mă rupi între coapse
şi apoi mă alungi.

Pentru că nu mă avantajează statura şi ochii tulburi,
sunt trist dar nu-s motive să mă resping,
după ce dispar după colţ
ştiu,
alergi să te plângi de singurătate.

Noapte-zi şi ciclul se reia

clipele se odihnesc pe drum,

veacurile nu aşteaptă

pe cei care…